Starbucks, McDonald’s si alte companii majore au declansat controverse legate de razboiul Israel-Hamas, exemplificand provocarile corporative reprezentate de conflictul cu mize mari si incarcat politic. Starbucks a dat in judecata sindicatul sau, Starbucks Workers United, la inceputul lunii octomrbie, dupa ce organizatia de munca a postat un mesaj pe care mai apoi l-a sters pe X, cunoscut anterior ca Twitter, in care isi exprima solidaritatea cu palestinienii. Mesajul sindicatului a declansat apeluri la boicotarea Starbucks, cand unii pareau sa confunde pozitia sindicatului cu cea a companiei.
La McDonald’s, o franciza cu sediul in Israel a anuntat mancare gratuita pentru membrii armatei israeliene, provocand o reactie negativa a consumatorilor si mesaje de la alte francize care s-au indepartat de miscare.
Sute de angajati Google, intre timp, au difuzat o petitie in care au contestat o scrisoare publica publicata de CEO-ul Sundar Pichai, pe care o considera in favoarea Israelului, a raportat The Washington Post.
Ca raspuns la solicitarea ABC News, Starbucks a indicat o declaratie pe site-ul companiei.
„Suntem puternic in dezacord cu opiniile exprimate de Workers United, inclusiv afiliatii sai locali, organizatorii sindicali si cei care se identifica ca membri ai „Starbucks Workers United” — niciunul dintre aceste grupuri nu vorbeste pentru Starbucks Coffee Company si nu reprezinta punctele de vedere ale companiei noastre, pozitii sau convingeri”, a declarat Sara Kelly, vicepresedinte executiv si director partener la Starbucks, in declaratie.
Un purtator de cuvant al McDonald’s a declarat pentru ABC News ca compania se concentreaza in primul rand pe asigurarea sigurantei angajatilor. Pentru a sprijini oamenii din regiune, McDonald’s a facut o donatie de 1 milion de dolari impartita in mod egal intre Crucea Rosie si Programul Alimentar Mondial, a adaugat purtatorul de cuvant.
Google nu a raspuns la cererea de comentarii a ABC News.
Dezacordul ascutit la nivel national cu privire la razboiul Israel-Hamas s-a manifestat in raspunsul la declaratiile facute de companiile mari, adesea de profil inalt. Corporatiile s-au confruntat cu o greseala din partea avocatilor de ambele parti pentru pozitii considerate fie insuficient de simpatice fata de israelieni sau palestinieni. Intre timp, unii directori si-au dat demisia pe fondul reactiilor adverse, iar unor potentiali angajati li s-a anulat ofertele de munca din cauza observatiilor lor.
Gruparea militanta Hamas a lansat pe 7 octombrie un atac fara precedent care a facut cel putin 1.400 de morti si 4.600 de raniti in Israel, potrivit autoritatilor israeliene.
In Gaza, peste 5.000 de oameni au murit si 15.200 au fost raniti, potrivit Autoritatii Palestiniene pentru Sanatate.
In zilele imediat dupa atacul Hamas, raspunsul unor companii importante a fost rapid. „Atacuri impotriva civililor din Israel sunt socante si dureroase de urmarit”, a declarat CEO-ul Amazon, Andy Jassy, pe 9 octombrie, intr-o postare pe X. „Sperand ca pacea va ajunge cat mai curand posibil”.
Unii avocati, insa, au mustrat companiile care au ramas tacute in zilele imediat dupa atac.
„A vorbi nu necesita companiilor sa ia atitudine fata de conflictul israeliano-palestinian sau sa participe la un seminar despre politica din Orientul Mijlociu”, a declarat Jonathan Greenblatt, CEO al Ligii Anti-Defaimare, pentru X.
O ramura a McDonald’s este reflectata intr-o baltoaca, pe 18 octombrie 2023 in Bristol.
In total, peste 150 de corporatii au lansat declaratii de condamnare a atacului initial al Hamas, potrivit unei colectii de declaratii publice adunate de profesorul de management al Universitatii Yale, Jeffrey Sonnenfeld.
Lista companiilor include firme de top precum Microsoft, Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Verizon si Tesla.
In plus, unii directori au facut remarci subliniate care evidentiaza o legatura personala cu Israelul.
„Am inima zdrobita de atrocitatile la care am fost martori si, in ultimele zile, am vorbit constant la telefon cu prietenii si rudele din Israel”, a scris Albert Bourla, presedintele si CEO-ul Pfizer, intr-o postare pe LinkedIn. „Stiu ca nu sunt singur cand imi exprim socul si durerea in legatura cu situatia in curs”.
Sarah Soule, profesor de comportament organizational la Graduate School of Business a Universitatii Stanford, a declarat pentru ABC News ca companiile „mai putin usturate” de reactia publica au condamnat atacul Hamas si au recunoscut istoria lunga a conflictului din regiune.
Dar, a adaugat ea, raspunsul corporativ la razboiul Israel-Hamas ridica intrebari cu privire la impactul unor astfel de declaratii.
„Ce problema se rezolva prin emiterea acestor declaratii?” spuse Soule.
Unele dintre declaratiile corporative care condamna Hamas au atras critici din partea sustinatorilor care spun ca nu ofera simpatie pentru suferinta si opresiunea indurate de civilii palestinieni.
„Lipsa oricarei declaratii de condamnare a tacticilor militare israeliene sau de sprijin pentru drepturile palestinienilor este deosebit de ingrijoratoare, avand in vedere ca multi dintre acesti lideri corporativi si companiile lor au adoptat pozitii care promoveaza diversitatea, echitatea si incluziunea la locul de munca”, Council on American. -Relatiile islamice, sau CAIR, a spus la inceputul acestei luni.
Starbucks Workers United, un sindicat care reprezinta aproximativ 9.000 de lucratori, a renuntat la un tweet initial in care isi exprima solidaritatea cu palestinienii. Saptamana trecuta, sindicatul a postat o declaratie suplimentara despre X, care a stat alaturi de palestinieni in timp ce a condamnat moartea unor civili nevinovati.
„Ne opunem violentei si fiecare deces care apare ca urmare a violentei este o tragedie”, se arata in declaratie. „Condamnam absolut antisemitismul si islamofobia”.
Sindicatul a intentat o actiune impotriva Starbucks, numind procesul sau o incercare de a dauna sindicatului si de a submina eforturile sale de organizare.
Sonnenfeld a declarat pentru ABC News ca puterea relativa a increderii publicului in directorii executivi le ofera oportunitatea de a vorbi despre probleme importante si care provoaca dezbinare. Companiile, totusi, ar trebui sa cantareasca relevanta si impactul potential al unei declaratii asupra oricarei probleme date, a sustinut el.
„CEO au un rol distinctiv in societate ca voci de incredere”, a spus Sonnenfeld. „Unele companii, cum ar fi francizele de fast-food si poate companiile de aparare aerospatiala, poate aceasta nu este problema ideala pentru ele. Companiile trebuie sa decida asta”.
