Obiectele artizanale, cadouri inedite pentru cei dragi

Vrei un cadou mai deosebit pentru prieteni si familie sau o atentie de bun gust pentru un colaborator? Ai putea alege un obiect artizanal, lucrat atent de catre mesteri populari sau artisti, din material textil, piele, panuse sau ceramica. Ne-am gasit sursa de inspiratie la casutele din pietele de Craciun, magazinul Verii Botez – specializat in vanzarea de produse lucrate manual si www.pravaliadeacasa.ro – magazinul online al romanilor care apreciaza tot ce e autentic romanesc.

Sa incepem asadar cu lucrurile serioase, un set de vin pentru domni. Acesta contine doua cani din ceramica cu gatul ingust pentru pastrarea aromelor bauturilor fierbinti. Canile sunt completate de o reteta traditionala de vin fiert, tiparita pe hartie manuala si bineinteles o sticla de vin.

Mai departe, pentru mamici si bunici, poti alege seturile de ingerasi din ceramica sau cele de decoratiuni din panuse – stea, bradulet, cizmulita, clopotel si altele. “Ingerasii sunt creatia unui ceramist din Baia Mare care lucreaza cu preponderenta figurine din ceramica, fluierici, ocarine si fluiere cu apa. Mesterul se ocupa de productie de la cap la coada, inclusiv de pictarea obiectelor”, ne povesteste Ruxandra Stoi de la Verii Botez, in timp ce ne arata seturile. Pentru cei mai nonconformisti sau cu spirit ludic, mastile populare pot fi un cadou cat se poate de potrivit: colorat si plin de viata.

Nicio grija, optiunile pentru un produs artizanal drept cadou sunt mai numeroase de atat. Mai gasesti obiecte decorative, vase din lemn, picturi, traiste, fulare, caciuli si multe altele.

Indiferent de ce alegi, fiecare obiect este unic, lucrat cu migala si poarta amprenta mesterului care l-a realizat. “Un varf de brad din panuse se face mai repede, dar asta nu inseamna ca maiestria si talentul mesterului popular sunt mai prejos. In timp ce pentru un ingeras de ceramica este necesara pregatirea lutului, modelarea, uscarea, decorarea, iar la sfarsit arderea”, mai completeaza Ruxandra Stoi. Produselor artizanale sunt alegerea fireasca pentru cei care apreciaza adevarata valoare a tot ce este lucrat manual, desi pretul acestora este uneori usor mai ridicat decat cel al produselor lucrate in serie. Acesta se stabileste in functie de munca depusa, respectiv costul materiei prime, procesul creativ fiind mai putin luat in calcul.

“In randul romaniilor plecati in strainatate, produsele artizanale se bucura de un real success si e normal sa fie asa. Sunt produse autentice, de calitate, care vorbesc despre traditiile si obiceiurile romanesti carora le duc dorul”, ne explica Natca Vaszilcsin, coordonatorul magazinului online www.pravaliadeacasa.ro.

Te-au inspirat sugestiile noastre? Ce produs artizanal ai cumpara pentru a-l face cadou?

Iata cateva gustari care au pana in 100 de calorii!

Gustarile reprezinta micul truc la care noi, femeile,apelam des intre mese. Dar desi sunt considerate completari ale meselor principale, de foarte multe ori ni se poate intampla sa confundam senzatia de foame cu cea de pofta si sa ajungem sa mancam mai des decat este nevoie. Rontaielile dintre mese sunt foarte periculoase pentru silueta noastra, ele aducand un semnificativ aport caloric de cel putin 200 de calorii.

De aceea, ne-am gandit pentru voi la cateva „ciuguleli” potrivite de savurat. Iata cateva gustari care au pana in 100 de calorii!

Un pahar cu lapte cu putina grasime

200 ml de lapte cu putina grasime aduc organismului un aport de doar 80 de calorii.

Biscuiti integrali cu branza

Biscuitii de obicei ingrasa, insa nu si daca-i consumam cu ratiune. Putem face o mica gustare din 3 biscuiti integrali unsi cu branza cu putina grasime. Nu veti acumula decat 100 de calorii si delicios!

Stafidele

Desi se stie ca fructele confiate au un numar foarte mare de calorii, nutritionistii totusi recomanda  consumarea stafidelor ca si gustare. Portia de 35g are aproximativ 94 de calorii.

Masline

De preferat este sa alegem maslinele verzi, fiind mai slabe caloric – 50 g insemnand 60 de calorii.

Fisticul

O gustare care aduce corpului grasimi sanatoase, desigur, consumat in cantitati moderate. Astfel, poti incerca o portie de 20 de samburi de fistic, acestia reprezentand cel mult 80 de calorii. Ar fi optim ca fisticul sa fie in coaja, studiile aratand ca oamenii consuma cu pana la 50 de calorii mai putin daca opteaza pentru aceasta varianta.

Mar la cuptor cu scortisoara

Un mar copt presarat cu scortisoara nu numai ca iti aduce aminte de zilele copilariei, ci poate reprezenta o gustare delicioasa cu doar 100 de calorii.

Migdale

Sunt cele mi bogate fructe din punct de vedere nutritional, imbunatasesc digestia, scad pofta de mancare. Migdalele intarzie de asemenea aparitia semnelor de imbatranire ale pielii si pot spori sanatatea inimii. Incearca o portie de  migdale si nu vei avea de ce sa te ingrijorezi!

Un patratel de ciocolata neagra

Ciocolata reprezinta un aliment nelipsit in alimentatia multora dintre noi. Consumat rational (doar un patratel),  are aproximativ 90 de calorii.

Para

Este zemoasa si foarte dulce, in plus si satioasa. O gustare sanatoasa cu doar 75 de calorii.

Sintra, orasul portughez de poveste

Inscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, Sintra este un oras in care simti ca ai primit cadou o calatorie inapoi in timp. Arhitectura specifica secolului XIX, casute cochete de culori diferite, palate, paduri cu parfum de prospetime, oameni simpli, cafenele si terase cu specific portughez se astern la picioarele tale de indata ce cobori din tren sau din masina.

StiriDeBine.ro iti recomanda trei locuri pe care nu trebuie sa le ratezi daca te vei afla vreodata in Sintra.

1. Palatul National Pena, Sintra

Cunoscuta si sub denumirea de Palatul Regal – Paco Real, resedinta regala de vara din secolul XIV te uimeste mai ales prin amestecul de stiluri (neo-goticul, neo-manuelinul, stilurile islamic si neo-renascentist), culori si influente Maure.

Pentru a ajunge la acest splendid castel, poti alege o plimbare pe un drum in panta, serpuit si ingust sau un autobuz care in aproximativ 20 de minute poposeste la poarta castelului.

Falnic pe colina ce domina zona Sintra, castelul iti deschide portile catre lumi de altadata, catre camere amenajate in stiluri interesante, cu fotolii cu tapiterii florale, cu vaze impozante, cu paturi in care regi si regine se asterneau in noptile de vara, oglinzi si tavane pictate manual.

Dar dincolo de sutele de elemente de decor interior, cand te uiti pe ferestra amutesti in fata panoramei: paduri intregi si orasul care se asterne in departare, cerul acoperit de nori albi pufosi, Lisabona ce doar se ghiceste in zare, arcade si terase masive, parfumul kilometrilor de padure si gradini, scaldate in briza oceanului.

2. Gradinile si padurile Sintrei

Serra de Sintra, cunoscuta si sub denumirea de padurile Sintrei reprezinta unul dintre cele mai mari parcuri din zona Lisabonei. Alei pe care au calcat candva regi, copaci seculari si plante aduse din colturi diferite ale lumii te inconjoara pentru o calatorie relaxanta.

Alaturi de acestea si  gradinile Palatului Pena sunt de neuitat. Este recomandat sa luati harta acestor gradini de la Ghiseul unde se plateste biletul deoarece kilometrii intregi de paduri si alei se perinda in acest tinut. Diferite obiective pot fi vizitate.

3. Pune piciorul pe coltul Europei

Daca ati ajuns pana aici…NU ratati cel mai vestic punct al Europei, Cabo de Roca, la doar 13 km distanta.

Exista chiar si un oficiu de turism special destinat vizarii unei forme de atestat care sa dovedeasca ca ai ajuns la “capatul” Europei.

Acum cateva sute de ani acest punct era considerat “capatul lumii” deoarece America inca nu fusese descoperita. Asa ca la capatul lumii, sau doar al Europei, Cabo de Roca merita vizitat!

Scufundari in Vama Veche

In Vama Veche marea isi arata partea mai salbatica, de aceea poate ar fi tentant sa-i explorezi si partea din adancuri. Daca pana acum activitatile unei vacante in Vama includeau, printre beri si plaja, contemplari indelungi de pe mal catre orizont, poate chiar si o plimbare intr-o barca de pescar, de curand am aflat ca activitatile din Vama s-au mai diversificat: la Corsarul se pot face scufundari. Mai exact, scuba diving ca la carte, cu echipament, instructaj si declaratie pe proprie raspundere pentru a putea admira marea din adancuri.

Si chiar daca de pe mal, marea din Vama pare mereu foarte ascunsa si in culori opace, cei care au avut curajul sa exploreze adancul marii au avut ce povesti. “E interesant cum se vede vegetatia in lumina care patrunde in adanc, sunt multe alge si pietre, bancuri de pesti, crabi si scoici, din care ai mai multe de ales ca suvenir, decat din ce ajunge la mal”, poveste un curajos care a rezistat sub apa aproape 30 de minute.

Instructorii de la Corsarul, membri ai unei scoli de scafandri, te echipeaza cu un costum, un tub de oxigen de aproximativ 10 kg si o centura de greutati care cantareste cat 10% din greutatea corpului tau. Dupa ce primesti instructajul despre limbajul semnelor sub apa si regulile de urmat, pornesti pe picioarele tale de la mal spre adanc. Astfel, pentru cineva mai firav e mai greu, dar nu imposibil, daca exista vointa.

Au mai iesit la suprafata doua fete si se apropie de mal cu miscari greoaie. “A fost obositor, dar a meritat. Am fost putin speriata ca n-o sa pot rezista mult sub apa, dar cred ca au trecut 20 de minute. Instructorul care ne-a insotit ne-a spus ca eram la o adancime de trei metri. Daca mai inaintam, incepea sa creasca presiunea. Eu am vazut un calut mic de mare”, spune entuziasmata una din ele.

O sesiune de scuba diving la Corsarul costa 120 de lei, aici intrand echiparea, instructajul si scufundarea propriu-zisa care dureaza 30 de minute. Instructorii de aici sunt dornici sa dea lectii atat pasionatilor, cat si curiosilor, sa povesteasca din intamplarile lor din adancuri. De la ei am aflat cum doi indragostiti si-au dat tuburile de oxigen jos, in timp de se aflau la adancime, pentru un sarut de neuitat.

Radio Romania Cultural premiaza cultura romaneasca

Mircea Albulescu, Nora Iuga, Razvan Mazilu sunt cateva dintre personalitatile premiate in cadrul celei de-a 15-a editii a Galei Radio Romania Cultural, eveniment care a avut loc pe 23 martie 2015, la Teatrul Odeon.

Din dorinta de a aplauda la scena deschisa si de a premia performantele unor oameni care au demonstrat talent si viziune in domenii precum teatru, literatura, arte plastice, stiinta, educatie si multe altele, Radio Romania Cultural organizeaza anual o gala, in luna martie, unde personalitati marcante ale vietii cultual – artistice sunt premiate. Intr-un cadrul festiv, la Teatrul Odeon, ieri seara s-au adunat personalitati ale scenei artistice romanesti, jurnalisti, politicieni, precum si multi alti oameni care au dorit sa-i sarbatoreasca pe castigatori si nominalizati.

Castigatorii premiilor speciale ale Galei Radio Romania Cultural au fost: actorul Mircea Albulescu, care a obtinut „Premiul de Excelenta”, coregraful Gigi Caciuleanu, care a primit „Premiul Lux Mundi” si compozitorul Dan Dediu, rector al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti, caruia i-a fost inmanat „Premiul In memoriam Iosif Sava”.

In afara de cele trei categorii speciale, au mai fost oferite premii la inca 9 sectiuni. Astfel, potrivit site-ului Radio Romania Cultural, scriitoarea Miruna Vlada a obtinut premiu la sectiunea „Poezie”, pentru volumul „Bosnia. Partaj” (Editura Cartea Romaneasca), scriitoarea Nora Iuga a fost premiata la categoria „Proza”, pentru cartea „Harald si luna verde” (Editura Polirom), iar regizorul Alexander Nanau a primit un premiu la sectiunea „Film”, pentru documentarul „Toto si surorile lui”.

Premiul la sectiunea „Teatru” a fost decernat lui Razvan Mazilu, pentru valorizarea in dimensiune contemporana a musicalurilor „Cabaret” (montat la Teatrul German de Stat Timisoara) si „West Side Story” (o productie a Festivalului National de Teatru). Premiul la categoria „Arte Plastice” a fost obtinut de artistul plastic Teodor Graur, pentru expozitia „Nostalgia”, curator Raluca Voinea. La sectiunea „Muzica” a fost premiat violonistul Gabriel Croitoru, pentru Turneul National „Vioara lui George Enescu la sate”, iar premiul pentru „Educatie” a fost obtinut de Muzeul National al Taranului Roman, reprezentat de directorul Virgil Nitulescu, pentru organizarea „Atelierului de creativitate”.

Mircea Ignat a fost rasplatit cu un premiu la categoria „Stiinta” pentru activitatea de initiere a tinerilor olimpici in tainele cercetarii stiințifice și calificarea acestora in competiții internaționale de prestigiu din domeniu.

La sectiunea „Proiecte culturale si festivaluri” a fost laureat Festivalul International de Teatru de la Sibiu, reprezentat de directorul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, fondator si director al festivalului, Constantin Chiriac.

Maria Balabas si Radu Croitoru au fost amfitrionii galei, iar momentele muzicale au fost asigurate de Analia Selis, Razvan Suma si Mariano Castro. Evenimentul a fost transmis in direct la Radio Romania Cultural si pe internet, iar TVR 2 si TVR HD vor difuza inregistrarea, vineri, 27 martie 2015, de la ora 20.10.

Solista satmareanca Hermina Hotca va canta vineri la Casa de Cultura a Sindicatelor

La cei 7 anisori ai sai, solista de muzica usoara Hermina Hotca continua sa impresioneze. Eleva in clasa a II-a la Liceul de Arta Aurel Pop, sectia vioara, dupa un an in care a participat la numeroase festivaluri, Hermina se pregateste sa incheie anul cu multe premii la activ. De mentionat este faptul ca, inca de la vrsta de 4 ani, micuta a inceput sa studieze si pianul.

La finala de anul acesta a concursului artistic Mini Miss World, desfasurat in Polonia, orasul Przemysl, Hermina a ocupat locul I, la categoria de vrsta 5-7 ani. De asemenea, la festivalul international Ti Amo, de la Onesti, unde au participat copii din 26 de tari, a obtinut premiul al III-lea, la categoria 6-8 ani. Alaturi de Grupul Vivere din Oradea, a reusit sa obtina marele premiu, in cadrul festivalului Mamaia Copiilor. Pe lnga muzica, Hermina Hotca, a avut sansa sa joace si intr-un film, regizat de Dumitru Lupu si Dumitru Cucu.

Filmul Padurea Albastra, es te de fapt o feerie muzicala pent ru copii, in premiera in Romnia, si a fost filmat la Constanta, Botosani, Ipotesti, Giurgiu, Padurea Vorona si Calarasi. Filmul a fost transformat intr-o opera comica pentru copii, Hermina fiind una dintre artistele care au fost prezente pe scena Palatului Copiilor din Capitala. Mai mult, acest film, are si o carte si a fost adaptat acum o saptamna, ca si teatru radiofonic la Radio Romnia Actualitati. Aparitiile micutei satmarence la posturile TVR1, TVR2 sau Euphoria, au fost completate si de participarea la o emisiune pentru copii, transmisa in direct din sala Mihail Jora, de Radio Romnia Actualitati.

De Ziua Nationala, micuta interpreta Hermina Hotca a inregistrat la Botosani pentru TVRM (Televiziunea Romna de Mine) iar in zilele urmatoare va pleca la Bucuresti pentru filmarile de Craciun, ce vor fi difuzate att de B1TV, ct si de TVRM. In aceasta saptamna, solista satmareanca va participa si la Oradea la un festival de colinzi, iar vineri (21 decembrie) va oferi un recit al la Casa de Cultura a Sindicatelor din Satu Mare, in cadrul galei Premiera dansatorilor. Spectacolul este organizat de Clubul Sportiv Royal Dance Club si va incepe la ora 17. Invitati speciali vor fi Marius Iepure si Christina Kessler, dansatori din Germania, care vor oferi un show de dansuri latino-americane. Copiii beneficiaza de intrare gratuita, in timp ce biletele pentru adulti costa 5 lei. Ele se gasesc la Secretariatul Casei de Cultura a Sindicatelor. De Anul Nou, Hermina va petrece alaturi de surioara ei de 2 anisori, laBaile Felix, unde parintii s-au ocupat deja de ultimele pregatiri.

Dj Party la Casa de Cultura a Sindicatelor

In cadrul Christmas Fest, joi seara a avut loc un Dj Party la Casa de Cultura a Sindicatelor. Initial, evenimentul trebuia sa aiba loc pe platoul din Piata 25 Octombrie, insa datorita temperaturii de -7 grade C, inregistrate dupa ora 19.00, show-ul s-a mutat in incinta Casei de Cultura a Sindicatelor.

Chiar si asa, boxele ramase pe scarile Casei de Cultura i-au pus in miscare pe cei aproape 100 de tineri satmareni care au tinut sa-i vada pe cei mai buni Dj din oras cum mixeaza live. Elita Dj-ilor satmareni s-a reintregit astfel din nou, dupa o lunga perioada de timp, doar Dj Gabi si Dj Big Junior, fiind prezenti impreuna anul acesta de Ziua Orasului. Aparatura a fost una dintre cele mai performante, o buna parte fiind adusa de cei de la Casa de Cultura a Sindicatelor, iar organizatorul principal al evenimentului, Dj Gabi, cel care a pus la punct detaliile tehnice pentru ca totul sa iasa perfec t, a adus cele doua cd-playere. M ai inti a mixat Dj Pepe (rezident in clubul Amnesia), dupa care a urmat Dj Leviciusz (Radio Unu), Dj Big Junior (rezident The Score Pub) si tata Dj-ilor satmareni, Dj Gabi (rezident in Club Las Vegas).

Cel care a intretinut atmosfera a fost MC Lucian Laszlo, care prin muzica antrenanta difuzata in holul Casei de Cultura, aducea parca aminte de chefurile de la sfrsit de saptamna din aceasta locatie, care aveau loc inainte de anul 2000. Daca la inceput, tinerii incepeau sa danseze afara (pentru a se mai incalzi putin), dupa ora 20, usile Casei de Cultura au fost deschise pentru toata lumea, tinerii avnd parte de o seara cu muzica club si house, alaturi de cei mai tari Dj locali. Dupa ce Dj Gabi a demonstrat inca o data ca ramne unul dintre cei mai buni Dj ai momentului, a sosit invitatul special al serii, Dj Raoul Rusu, care a oferit un program de muzica electro si minimal. Dj Raoul Rusu este nascut in Cluj Napoca si a m ixat in mai multe cluburi din tar a si din strainatate, iar apogeul l-a avut anul acesta, cnd a mixat la evenimentul ce a avut loc in Bucuresti, unde a fost prezent Dj-ul olandez Tiesto.

After-party la The Score Pub

Distractia s-a intins pna aproape de ora 23.00, iar la final, o mare parte din public deplasndu-se la The Score Pub, unde a avut loc un after-party, cu acelasi Dj Raoul Rusu si warm-up Dj Big Junior & Dj Rhico. De mentionat este faptul ca acest after-party a fost transmis live si pe internet de Radio Dj Romnia, pe site-ul www.radiodj.ro, apartinnd satmareanului Marius Vaida. Casa de Cultura G.M. Zamfirescu i-a platit lui Dj Raoul Rusu un tarif de 500 de euro, suma pe deplin meritata, avnd in vedere tinerii prezenti joi seara la chef, acestia aratndu-se multumiti de organizarea acestui eveniment, multi dintre ei intrebndu-se cnd va mai avea loc un Dj Party.

Ultima zi din cadrul Christmas Fest este dedicata muzicii rock, astfel in aceasta seara (15 decembrie), incepnd cu ora 18.00, la Casa de Cultura G.M. Zamfirescu, vor concerta formatiile Grimus din Cluj, Iod din Bucuresti, Kascadoria din Bulgaria si Siva Six din Grecia. De asemenea, organizatorii vor pregati copiilor la data de 19 decembrie o mare surpriza. Pe platoul din fata Muzeului Judetean (la Lupoaica) de la ora 17.00, Mos Craciun va veni pentru toti copiii, si va imparti cadouri micutilor prezenti acolo.

De ce se teme Rusia de Romania

Conform unui obicei care dateaza din perioada misiunii lui de agent n Germania, presedintele Vladimir Putin, care, culmea ironiei, se declara “singurul democrat autentic din lume”, a inflamat opinia publica, aruncand n dreapta si n stanga cu declaratii incendiare naintea unor importante ntrevederi cu colegii lui occidentali.

Dupa ce saptamana trecuta el a laudat n fel si chip performantele noii rachete rusesti de interceptare, capabila, potrivit spuselor sale, sa treaca de orice sistem de aparare, el a amenintat acum ca, daca SUA persista n intentia lor de a amplasa elemente ale scutului american de aparare aeriana n Europa de Est, Rusia si va redirectiona rachetele spre Europa. O afirmatie care, prin impactul ei, depaseste orice cadrul al ratiunii si care, n opinia unanima a analistilor de la Moscova, dar si din lumea ntreaga, nu a fost decat “o simpla replica n razboiul declaratiilor, n plina derulare ntre Kremlin si Casa Alba”. Oricum ar fi, odata aruncate in scena, aceste vorbe au darul de a aduce unele modificari regulilor jocurilor geopolitice.

Un aspect interesant remarcat de politologi: daca anul trecut Putin a folosit pentru “a-si pune la punct” partenerii din G8 si nu numai, tema energetica, acum vorbeste aproape exclusiv despre arsenale strategice si noi tipuri de arme. E adevarat ca si seful adminstratiei americane, George Bush, care va avea o ntrevedere cu Putin n cadrul summitului G8, care debuteaza miercuri n Germania, evoca n luarile lui de cuvant tot teme militare, abordate nsa prin prisma necesitatii asigurarii unui plus de securitate n lume. A fost subiectul tratat de Bush n interviurile acordate mediilor oficiale din tarile pe care el le va vizita n turneul european. Procedand simetric, Putin s-a referit, n dialogul lui cu ziaristii straini, tot la sistemul american de aparare antiracheta. n acest context, locatarul de la Kremlin a atras atentia ca, daca o parte a potentialului nuclear al SUA va ajunge sa reprezinte un pericol pentru Rusia, vom fi nevoiti sa ntreprindem demersuri corespunzatoare de raspuns. Ce fel? Binenteles, va trebui sa gasim alte tinte n Europa”.

Un razboi de durata

“Prietenul meu Vladimir Putin – a venit replica lui Bush – prezinta lucrurile de parca n pericol s-ar afla relatiile din Europa, chiar securitatea pe continent”. Liderul de la Casa Alba este, dimpotriva, convins ca “scutul american este chemat sa apere popoarele libere de loviturile cu racheta ale regimurilor paria, iar Rusia nu este inamicul nostru, ci prietenul nostru”. Prin regimuri paria ntelegandu-se Iran si Coreea de Nord. Interesant este ca, sarind n ajutorul Rusiei, presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad anunta ieri ca Teheran nu detine rachete n stare sa doboare tinte din Europa. Pe de alta parte, analistul militar rus Alfred Gaponenko arata ieri ntr-un interviu acordat cotidianului “Vremea novostei” ca pentru a contracara orice asemenea atacuri, SUA se pot folosi de bazele lor din SUA, Afganista, Israel, Kuweit, Irak, Kirghizia. La ce folosesc atunci bazele din Romania si Bulgaria, se intreba Putin zilele acestea? “

Aceste obiective, in special cele din Romania vor deveni puncte de tranzit pentru armata SUA si vor permite stabilirea suprematiei asupra Europei de Est, Orientul Mijlociu si Transcaucazia”, aprecia Gaponenko. “Nu este, de asemenea, exclus, adauga aceeasi sursa, ca bazele miltiare din Romania vor juca un rol n alungarea din Sevastopol a flotei ruse din Marea Neagra”. Mai mult, sublinia el, cum Romania detine importante zacaminte de petrol, descoperite recent de expertii americani, “bazele din Romania vor permite SUA luarea sub control nu doar a campului petrolier de la Ploiesti, dar si pe cele din Transcaucazia si Orientul Mijlociu. Iar toate acestea indica un singur lucru: si anume ca SUA se pregatesc pentru un razboi de durata si foarte serios”.

Razboi intre Radu Mazare si Mihaela Radulescu

Bogdan Radulescu, primul sot al vedetei si cel care i-a dat numele, nu a avut o casnicie foarte fericita alaturi de Mihaela. Se pare ca diva l-ar fi inselat pe acesta, si ca asta ar fi fost motivul despartirii. Insa, conform declaratiilor primarului Constantei, Radu Mazare, Mihaela a fost infidela si in timpul mariajului cu Elan Schwartzenberg.

Fostul ei sot, Elan, este prietenul meu foarte bun. O femeie maritata, cu copil, nu mi-am imaginat ca poate sa faca asa ceva. Am fost la ea in casa, mi-a facut de mancare. O femeie maritata pe care o prinde barbatul ca se duce pe nu stiu unde si se… cu altul, in ochii mei a cazut, e o haimana. O femeie care este tratată ca o printesa de catre barbatul ei si ea merge la maciuci cu altul este o haimana”, a fost atacul dur al edilului Radu Mazare la adresa Mihaelei.

Evident, Mihaela i-a raspuns acestuia imediat, prin intermediul facebook-ului.

“In fata barbatilor fara caracter si fara o minima educatie e bine sa nu ai reactii, ca femeie jignita. Risti sa-ti iei si o flegma sau un dos de palma de la ei si e greu sa-i explici unui copil ca asa sunt prietenii lui tata…. sau ca asa se poarta un barbat….sau ca asa vorbeste un primar!”, a scris Mihaela.

Peste o suta de sigheteni au participat activ la Revolutia din 1848

Anul 1848 a ramas in istorie drept an de cotitura in istoria popoarelor europene care, prin conducatorii lor, au organizat si condus revolutia indreptata impotriva feudalismului si a regimurilor absolutiste. Dupa Italia, Franta, Germania si Austria, la 15 martie 1848, revolutia izbucneste si in Ungaria. Sighetul, parte al Imperiului Habsburgic, a luat si el parte din revolutia pasoptista, monumentul dedicat eroilor Asztalos Sandor, Moricz Samu si Leovey Klara din scuarul de langa biserica reformata vorbind despre acest lucru.

Speriat de amploarea revolutiei, guvernul ungar a ordonat retragerea trupelor de husari din Galitia,  regimentul de husari Wurtenberg, impartit in patru divizii a cate doua companii fiecare, conduse de un colonel, un maior si doi capitani printre care si Lenkey Janos ce avea sa joace un rol important in istoria regimentului si a revolutiei pasoptiste. El a fost cel care, in fruntea celor 130 de husari, ajunge la Sighet unde este primit cu urale si flori de populatie, peste o suta de tineri urmandu-l in luptele ulterioare. Printre acestia s-au numarat: Leovey Klara – fondatoarea scolii de fete, pictorul ofiter Asztalos Istvan, scriitorul si politicanul Varady Borbely Gabor, graficianul Orszagh Antal – inventatorul fotografiei lucioase, profesorul Hanak Janos, medicul Pete Zsigmond, Moricz Samuel, actorul Balogh Karoly, scriitorul si publicistul Grosschmid Gabor, scriitorul Lonkay Antal, preotul romano-catolic Palotay Laszlo si pictorul Zahorai Janos – a carui lucrare este expusa la Casa „Dr. Ioan Mihalyi de Apsa”.

Prezentam in continuare biografiile unora dintre sighetenii participanti la Revolutia din 1848.

Asztalos Sandor (Sighet, 5 mai 1823 – Geneva, 17 februarie 1857). Despre anii tinereti stim prea putin, doar ca si-a dorit o cariera de pictor insar evenimentele premergatoare Revolutiei il gasesc soldat in garda maghiara din Viena pe care o lasa in 1847 pentru a se alatura miscarii revolutionare, participand la elibearea din puscaria din Budapesta a lui Tancsics Mihaly, comandatul diviziei 29 in care erau si soldati romani. Ajuns ofiter, se remarca la luptele asupra Aradului de la 6 februarie 1849 cand, contrar ordinelor de retragere ale colonelului Gal, Astalos Sandor observa punctele slabe ale inamicilor, ataca si sparge liniile armatelor imperiale obligandu-le la retragere. Dovedindu-si capacitatile de strateg, participa la reocuparea Timisoarei. Dupa depunerea armelor se intoarce la Sighet dar, fiind amenintat cu inchisoarea, se refugiaza initial in judetul Szabolcs din Ungaria ca apoi sa plece la Geneva in Elvetia unde va relua pictura, ajungand o celebritate locala. Cu ocazia unui duel, este ucis la 17 februarie 1857 de catre un alt ofiterul refugiat, polonezul Strzelecki. Om de cultura, natura romantica, pe langa aura de erou pasoptist, a lasat in urma sa lucrari de pictura remarcabile printre care si un celebru autoportret donat ulterior de catre sotie Primariei Sighet dar care, din pacate a disparut.

Leowey Klara (Sighet, 25 martie 1821 – Budapesta, 8 aprilie 1897). Din anul 1836 activeaza in cadrul  trupei de teatru din Sighet. Intre 1846-1949 este profesoara la Pesta la scoala de fete condusa de Teleki Blanka cu care, la inceputul anului 1849, ingrijeste ranitii revolutiei pasoptiste la spitalul de campanie din Debrecen. Pentru participarea la revolutia din 1848 este arestata si condamnata la 5 ani inchisoare. Eliberata in 1856, infiinteaza scoala de fete din Sighet. Dupa inchiderea acesteia in 1862, dupa o scurta perioada petrecuta in Paris, se muta la familia Teleki unde va locui pana la moarte. Pe langa activitatile pedagogice, chiar de la lansarea din 1856 a revistei “Maramaros” colaboreaza cu aceasta: scrie articole politice, economice, de literatura si, mai ales, recenzii teatrale. Editorialele privind revolutia din 1848, precum si versurile sale au fost publicate si la Budapesta.

Varady Borbely Gabor (Sighet, 11 noiembrie 1820 – 12 noiembrie 1906), provine dintr-o familie de nobili. Dupa terminarea liceului in orasul natal, tanarul Gabor pleaca la Eperjes unde isi completeaza studiile de filozofie si filologie. La indemnul parintilor, celor amintite adauga si studiile la facultatea de drept unde va cunoaste si lega o trainica prietenie cu Leovey Klara si, mai ales cu Mihalyi Gabor (de Apsa) care ii va fi aproape in toate momentele cruciale ale vietii. Dupa terminarea studiilor, este inrolat in Garda Imperiala de la Viena unde il cunoaste pe Asztalos Sandor cu care, alaturi de mai multi tineri reformisti, fondeaza ziarul „Speranta”. In anul 1840, pleaca la Bratislava, devenit centrul miscarii reformiste, unde va participa activ la dezbaterile parlamentare. Revenit la Sighet, dupa zbucnirea Revolutiei din 1848, Varady Gabor preia conducerea unitatii militare 105, sub comanda generalului Bem. Dupa esecul de pe valea Somesului, reuseste cu mare greutate sa aduca unitatea militara inapoi in Maramures ca apoi, fiind condamnat la moarte de Tribunalul Militar de la Arad, se refugiaza in Bavaria, unde-si ia pseudonimul de Borbely pe care-l va pastra de-a lungul intregii vieti. In urma amnistiei generale, in primavara anului 1860, Varady Gabor revine in Maramures unde este ales in diverse functii de raspundere ale comitatului, printre care si cea de deputat in Parlamentul de la Budapesta unde desfasoara o bogata si importanta activitate in cadrul grupului democratic. In aceasta perioada scrie scrisori academicianului Szilagyi Istvan, directorul de atunci al Liceului Reformat din Sighet, scrisori care la 23 octombrie 1871 sunt publicate intr-un volum. Pe langa cel epistolar, o alta opera remarcabila scrisa de Varady Borbely Gabor este volumul „Hullo Levelek” – „Frunze cazatoare” sau „Frunze ce cad” (1892), volum care in cele peste 300 de pagini contine o cronica amara a evenimentelor traite de autor. Cartea mai contine poezii de satira politica vizand birocratia functionarilor din Comitatul Maramures, dar si poezii lirice care descriu frumusetile plaiurilor maramuresene. Dupa o activitate neobosita dusa in scopul reformarii sistemului politic si a dezvoltarii economice, sociale si culturale ale Maramuresului natal, Varady Gabor a murit la 12 noiembrie 1906, fiind inmormantat cu toate onorurile la cimitrul reformat din Sighetu Marmatiei.

Zahorai Janos (Sighet, 17 iunie 1835 – Beregovo 1909). Dupa clasele elementare in orasul natal, studiile gimnaziale le continua la Budapesta cu o intrerupere de trei luni, perioada in care a participat la Revolutie ca artilerist. In paralele ia lectii de desen la o soala particulara din capitala Ungariei. Din cauza situatiei precare a familiei, n-a putut continua studiile la Academia de Arte Plastice asa ca dupa terminarea gimnaziului si pana in anul 1863 va lucra contabil la Arad. Dovedindu-se un talent deosebit dublat de o putere de munca iesita din comun, reuseste sa-si insuseasca cunostintele si chiar sa-i intreaca pe cei doi plasticieni, asa incat se poate lansa in cariera de grafician ilustrator. Se muta in Budapesta unde in scurt timp ajunge un nume cunoscut si respectat printre plasticienii din oras si Viena. Este angajat ca profesor suplinitor la catedra de desen al unei scoli iar ulterior, dupa ce-si ia examenele aferente, este numit profesor de desen la gimnaziul de stat din Munkacevo unde va lucra pana in anul 1892 cand iese definitiv la pensie. Pe langa cariera de grafician ilustrator, Zahorai Janos s-a remarcat ca portretist: printre cele mai cunoscute lucrari sunt cele ale prefectilor si guvernatorilor din cladirea primariei din Beregovo, portretele regelui si familiei acestuia, ale lui Deak Ferenc, Szechenyi, II. Rakoczi Ferenc, Kossuth Lajos precum si cele ale episcopilor de Satu Mare si Ungvar.

Orszagh Antal (Sighet, 1818 – Budapesta, 6 aprilie 1878), grafician, pictor, traducator, scriitor, fotograf, inventatorul fotografiei lucioase, asa numite „de portelan”. Participant al Revolutiei din 1848, fuge in Italia unde devine ofiter al legiunii din Venetia: pleaca si de aici la Constantinopol unde se ocupa cu fotografia si lucreaza ca interpret. In anul 1853 se muta la Paris unde devine cunoscut ca grafician si pictor dar mai ales fotograf. Dupa inventarea fotografiei „de portelan” pe care o breveteaza in 1856, deschide un atelier in apropierea teatrului Odeon. Succesul fotografiilor „de portelan” a fost de scurta durata din cauza ca ele nu erau rezistente in timp. In anul 1862 este amenestiat si se intoarce la Pesta unde deschide un atelier foto pe strada Kerepesi dar nu are succesul scontat: firma da faliment si este nevoit sa lucreze ca mic functionar la Ministerul Comertului. S-a sinucis tragandu-si un glont in cap. In urma lui au ramas o serie de articole si traduceri, precum si o monografie a Maramuresului.

Lonkai Antal (Bocicoi, 12 septembrie 1827 – Balatonfured, 29 august 1888). Dupa terminarea studiilor gimnaziale la Sighet, Satu Mare si Budapesta, se angajeaza ca profesor-preot novice la Nagybecskerek, Ungaria. In timpul Revolutiei se inroleaza in regimentul condus de Perczel Mor. Dupa 1849 este  urmarit de armata imperiala asa ca se retrage din viata publica si se dedica studiului istoriei, literaturii si pedagogiei, perioada in care devine cunoscut ca jurnalist: scrie la ziarele “Pesti Naplo” si “Uj Magyar Muzeum”. Traduce zece volume din scrisorile lui Pliniu cel Tanar si o mare parte din opera lui Demostene. La 1 mai 1856 fondeaza revista „Pagini didactice” (Tanodai Lapok) care va aparea pina la 30 iunie 1871. In paralel, publica cotidianul politic catolic „Martorul vremurilor” („Idok Tanuja”). Opera lui cuprinde o serie de lucrari de valoare din domeniul istoriei, literaturii si pedagogiei. Papa de la Roma l-a ridicat la rangul de Cavaler al ordinului Sf. Grigore si comendator al Ordinului Sf Silvestru, precum si diploma de Cavler al Pintenului de Aur.