Efectele psihologice ale pandemiei

Rutinele sunt o serie de comportamente care ne ofera un sentiment de control intr-o lume haotica si in schimbare. Aparitia Coronavirusului si masurile care se stabilesc pentru a opri raspandirea produc un soc, un cutremur in viata noastra linistita si „planificata”.

Stresul si angoasa sunt moneda obisnuita atunci cand apare o pandemie precum cea pe care o experimentam. Frica si sentimentul de neputinta sunt declansate ca urmare a demontarii rutinelor noastre.

Dezorganizarea vietii noastre impreuna cu incertitudinea generata de pandemie provoaca reactii de panica. Ele apar din supraestimarea situatiei periculoase si subestimarea instrumentelor pe care le avem pentru a infrunta noua situatie de viata.

Este important sa avem criterii pentru a evalua daca reactiile se pot transforma in semne ale ceva mai grav. Aceste criterii sunt urmatoarele:

O neplacere care se traduce prin suferinta prelungita sau intensa

Functionarea negativa in diferitele domenii ale vietii (individuale, familiale, academice, de munca sau sociale).

Depresie.

Un alt aspect de luat in considerare este scaderea brusca a relatiilor sociale din cauza carantinei. Acest lucru afecteaza suportul afectiv care se obtine din mediul nostru atunci cand suferim.

Un alt efect al carantinei este imposibilitatea de a va bucura de petrecerea timpului liber (sport, cinema, concerte etc.) care functioneaza ca atenuatoare a anxietatii.

Si un aspect final de luat in considerare este avalansa de informatii si fake news care genereaza confuzie care creste frica si alarma sociala.

Fata de aceasta perspectiva sumbra, intrebarea ce putem face devine cruciala, astfel incat propriile temeri, anxietati si incertitudini sa nu agraveze adevarata problema pe care o aduce COVID-19.

Cum sa gestionam ceea ce gandim, simtim si facem?

Supra-informatiile usor accesibile, instantanee si, de cele mai multe ori, fara criterii de fiabilitate, fac ca populatia sa fie mult mai constienta. Acest lucru produce strategii necorespunzatoare pentru gestionarea acestor informatii. Pe de o parte, doar aspectele negative ale stirilor pot fi accentuate. Pe de alta parte, riscul real al situatiei poate fi subestimat si refuzat, iar precautiile recomandate de organismele oficiale sunt subestimate.

Pentru a gestiona ceea ce credem despre COVID-19 trebuie sa fim bine informati. Aceste informatii trebuie sa fie intotdeauna fiabile si de la organizatii oficiale si specializate.

O alta resursa este sa ne concentram asupra aspectelor care depind doar de actiunile si deciziile noastre. Aceste aspecte se refera in mod fundamental la precautiile de colaborare in ne-raspandirea contagiunii, pe care le enuntam mai jos.

✓ Spalati-va frecvent pe maini cu apa si sapun sau folositi o frecatura de mana pe baza de alcool.

✓ Acoperiti gura si nasul cu cotul sau cu un tesut atunci cand tusiti sau stranut.

✓ Evitati sa va atingeti ochii, nasul si gura, daca mainile nu sunt curate.

✓ Nu dati sarutari, imbratisari, nu dati mana cand salutati.

✓ Evitati sa aveti contact cu cineva care este bolnav.

✓ Pastrati o distanta de siguranta de 2 metri fata de ceilalti.

✓ Evitati sa impartasiti vasele, paharele, asternuturile si alte obiecte de uz casnic daca sunteti bolnav.

✓ Curatati si dezinfectati (inalbitori cu apa) suprafetele atinse frecvent.

✓ Ramai acasa si nu merge la serviciu. Restrangeti cat mai mult mobilitatea si contactul social.

Un alt instrument care ne poate ajuta sa gestionam ceea ce credem ca face activitati plina de satisfactii. Jucarea sportului acasa sau reluarea activitatilor (citirea, ascultarea muzicii, cantarea unui instrument, etc.) sunt modalitati de a distrage acele ganduri catastrofale care pot aparea minunandu-ne mintea.

Se stie ca atat anxietatea, cat si frica sunt emotii de baza, care ne-au permis sa supravietuim ca specie, dar atunci cand ne confruntam cu situatii extraordinare, ele pot genera distorsiuni care nu ne permit sa luam decizii adecvate.

In general, frica si angoasa sunt resimtite atunci cand o persoana interpreteaza:

  • Aceasta este in pericol sau este amenintat.
  • Ca nu au suficiente resurse (de orice fel) pentru a face fata sau a gestiona o situatie

Simtirea fricii si / sau a anxietatii este un sentiment adecvat in anumite situatii, deoarece ne determina sa fugim sau sa ne aparam intr-o situatie periculoasa. Problema apare atunci cand simtim frica si anxietate in mod disproportionat in raport cu situatia periculoasa. Efectele acestui dezechilibru se manifesta in obiceiurile noastre de zi cu zi (insomnie, pierderea atentiei, motivarea dificultatilor, etanseitatea pieptului etc.). O strategie utila pentru gestionarea fricii este sa o acceptati ca o parte normala a situatiei, adica sa va dati voie si sa nu incercati sa o stergeti constant din mintea noastra.

Exista strategii specifice de control al nivelului excitatiei fiziologice care provoaca frica si anxietate. Unii dintre ei sunt:

  • Respiratie diafragmatica
  • Relaxarea musculara progresiva a lui Jacobson.
  • Respiratie fortata

Cand avem stres si anxietate, realizam comportamente eficiente pe termen scurt, dar care sunt contraproductive pe termen mediu si lung. De exemplu, masurarea constanta a temperaturii. Se va calma atunci cand termometrul indica valorile corespunzatoare, dar cand se va simti o schimbare a temperaturii, va aparea din nou frica si anxietatea. O alta conduita de acest tip este consultarea frecventa a rapoartelor medicale privind starea pandemiei.

Cand ne regasim sa facem acest tip de comportament frecvent, trebuie sa incercam sa ne oprim si sa analizam daca se poate face ceva care sa-mi permita sa fiu mai senin pe termen mediu si lung. De exemplu, ascultati numai partile de amiaza si seara date de organele oficiale si nu consultati Google.