Romgaz va fi listata cu o intarziere de 6 luni

romgaz

Listarea la bursa a producatorului de gaze naturale Romgaz Medias, cotrolat de stat, va fi derulata pana la sfarsitul lunii martie 2013, cu aproape sase luni intarziere fata de programul initial, rezervele de gaze ale companiei urmand sa fie evaluate de un consultant.

“Consultantul pentru tranzactia Romgaz a recomandat ca evaluarea rezervelor de gaze ale companiei sa fie facuta inainte de oferta publica initiala. Suntem in procesul angajarii unui consultant care sa faca evaluarea, care speram sa fie gata pana la sfarsitul anului. Suntem ferm decisi sa lansam oferta publica initiala la Romgaz pana la finele lunii martie 2013″, se arata in memorandumul de politii fiscale si economice asumat de Guvern fata de Fondul Monetar International, document obtinut de Mediafax.

Consortiul format din Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeiesen Capital&Investment (RCI) va intermedia oferta prin care 15% din actiunile Romgaz vor fi plasate pe bursa de la Bucuresti.

Listarea la bursa a Romgaz, la fel ca si a Hidroelectrica, era programata pentru cel tarziu mijlocul lunii octombrie, potrivit angajamentelor anterioareale Executivului.

“Vom rata termenul pentru vanzarea actiunilor la Romgaz si Hidroelectrica pana la mijlocul lui octombrie. Intentionam sa listam prin oferta publica initiala 10% din capitalul Hidroelectrica dupa ce va iesi din insolventa”, se spune in memorandum.

Hidroelectrica a intrat in insolventa in luna iunie.

Transportatorul national de gaze Transgaz Medias va derula la mijlocul lunii septembrie o oferta publica secundara pentru vanzarea pe bursa a inca 15% din actiunile companiei. Operatiunea era programata initial pentru sfarsitul lui iunie, dar a fost amanata din motive tehnice. Transgaz este listata pe bursa din 2008, cu un pachet reprezentand 10% din titluri.

Totodata, Guvernul s-a angajat sa grabeasca pregatirile de vanzare a 10% din actiunile Nuclearelectrica, dar va rata cu trei luni termenul stabilit initial pentru finele anului 2012. Nuclearelectrica opereaza centrala de la Cernavoda.

SIF Moldova propune triplarea capitalului social prin aport in numerar

Potrivit convocatorului AGA trimis marti de conducerea SIF Moldova catre Bursa de Valori Bucuresti, pe data de 5 aprilie actionarii vor discuta aprobarea majorarii capitalului social cu suma de 103,8 milioane de lei, prin aport in numerar.

Daca propunerea va fi aprobata, atunci capitalul social va ajunge la 155 de milioane de lei, iar societatea va emite 1,038 miliarde de actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei. Valoarea este de peste 13 ori sub pretul actiunilor de la finalul sedintei bursiere de marti, de 1,349 lei.

In AGA din aprilie, actionarii vor discuta si despre schimbarea cvorumului necesar pentru derularea AGA. In prezent, decizii importante, precum majorarea capitalului social sau vanzarea unor actiuni cu pondere foarte mare in portofolii, pot fi luate numai in adunari generale extraordinare, sedinte care in ultimii ani s-au mai intrunit doar la SIF Transilvania (SIF3). Conditiile minime de cvorum la celelalte patru SIF-uri sunt de 75% la prima convocare si de 50% la a doua convocare.

Cerintele de prezenta sunt prevazute in actele constitutive ale patru dintre SIF-uri. SIF Transilvania a reusit in urma cu cativa ani sa obtina in instanta eliminarea din statut a prevederii referitoare la prezenta, astfel ca adunarea extraordinara se poate intruni cu un cvorum de minim 25% din actiuni, conform legislatiei privind societatile comerciale.

Tot in data de 5 aprilie actionarii vor analiza si valoarea dividendelor pe care SIF Moldova ar urma sa le distribuie din profitul-record inregistrat anul trecut. Conducerea societatii a propus un dividend de 0,22 lei/actiuni, de peste doua ori mai mare decat cel acordat anul trecut, de 0,09 lei/titlu.

Valoarea totala a dividendelor care ar urma sa fie acordate in acest an este de 114,2 milioane de lei (26,3 milioane de euro) si reprezinta aproape 60% din profitul inregistrat anul trecut de SIF Moldova, de 191,5 milioane de lei (45,2 milioane de euro). Profitul de anul trecut este de doua ori mai mare decat cel din 2010.

Dividendul consistent propus in acest an este determinat de profitul-record inregistrat anul trecut de SIF Moldova, dupa ce a vandut catre Erste actiunile pe care le detinea la BCR. SIF Moldova a primit in schimbul a 6% din titlurile BCR o componenta cash de 123,6 milioane de lei si aproape 1% din actiunile Erste.

Raportat la ultimul pret de pe Bursa al actiunilor, de 1,349 lei/titlu, randamentul dividendului brut este de 16,3%. Societatea a inregistrat anul trecut venituri de 328,8 milioane de lei (77,5 milioane de euro), de aproape doua ori peste cele din 2010, iar cheltuielile au crescut cu 53%, la 99,6 milioane de lei (23,5 milioane de euro).

La finalul anului trecut, SIF Moldova avea un activ net de 1,097 miliarde de lei, suma cu aproape 5% sub nivelul din 2010, de 1,141 miliarde de lei. Actiunile SIF Moldova au crescut in acest an cu 25%. Raportat la ultima cotatie de la Bursa, capitalizarea SIF Moldova este de 700,2 milioane de lei (161,2 milioane de euro). Vezi integral “Convocatorul Adunarilor Generale Extraordinare si Ordinare a actionarilor SIF Moldova” din zilele de 5 si 6 aprilie 2012

Actiunile Oltchim, in scadere cu peste 14% la deschidere

Actiunile Oltchim au revenit astazi la tranzactionare. La deschidere ele inregistrau o scadere de peste 14%, pana la 0,5595 lei/actiune. In cazul in care se vor deprecia cu 15% titlurile Oltchim vor fi oprite de la tranzactionare timp de o ora.

Brokerii se asteapta la noi scaderi ale actiunilor Oltchim, intentia de a vinde pachetul majoritar direct, si nu prin licitatie deschisa, fiind considerata o eroare.

Indicele general al pietei BET-C a inregistrat o depreciere de 0,23%, dupa prima jumatate de ora de la debutul tranzactiilor, iar cel al SIF-urilor a consemnat o scadere cu 0,08%. Indicele principal BET, ce reflecta evolutia celor mai lichide 10 actiuni listate, era in coborare cu 0,21%, iar ROTX in scadere cu 0,27%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scazut cu 0,25%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investitii, s-a depreciat cu 0,50%.

Lichiditatea BVB se cifra la 58.106 euro. Cele mai lichide titluri erau actiunile Oltchim, SIF 3 Transilvania si OMV Petrom.

Actiunile Oltchim au fost suspendate de la tranzactionare in data de 20 septembrie 2012, ca urmare a derularii licitatiei pentru vanzarea a 54,8062% din actiunile combinatului valcean si a creantelor detinute de AVAS si Electrica la companie, si ulterior, a negocierilor cu Dan Diaconescu, declarat adjudecatar al licitatiei pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni.

Conform unui comunicat al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, remis BVB, negocierile cu Dan Diaconescu s-au derulat in perioada 24 septembrie – 1 octombrie 2012, cand procedura de privatizare a Oltchim a fost declarata inchisa, fara incheierea unui contract de vanzare-cumparare pentru pachetul de actiuni detinut de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri sau pentru creantele detinute de AVAS si Electrica asupra Oltchim.

Premierul Victor Ponta a anuntat la inceputul saptamanii ca planul de relansare a Oltchim va fi prezentat maine si va prevedea pasii urmatori privind combinatul valcean.

„Miercuri, ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, si ministrul Finantelor, vor incepe sa discute oficial cu toti creditorii principali, AVAS, Electrica si cele trei banci care sunt principalii creditori ai Oltchim: BCR, Banca Transilvania si CEC. Impreuna cu acestia vom prezenta joi planul de relansare a Oltchim, care sa prevada foarte clar pasii necesari pentru un nou mod de management la Oltchim, pentru finantarea repornirii productiei, pentru perioada de timp in care se reia activitatea, plata salariilor restante si pregatirea pentru o privatizare care o sa aiba loc cel mai probabil in cursul anului 2013, in alte conditii decat cele in care s-a desfasurat in acest moment”, a explicat Victor Ponta.

Ieri, Consiliul de Administratie al Oltchim, l-a ales pe Mihai Balan, fostul director al CET Govora, director interimar la Oltchim Balan va trebui ca pana la 12 octombrie sa prezinte un plan de pornire a combinatului chimic de la Valcea. Data de 12 octombrie a fost, de altfel, anuntata de Rodin Traicu drept data la care combinatul valcean isi va reporni efectiv activitatea si vor fi achitate si salariile restante ale muncitorilor

Un deal cu actiuni FP, de 45 milioane de euro, a propulsat lichiditatea bursei la maximul ultimelor 14 luni

Lichiditatea Bursei de Valori a atins cel mai inalt nivel din ultimele 14 luni datorita unui deal cu 2,59% din actiunile Fondului Proprietatea (FP), in valoare de 199,4 milioane lei (45,2 milioane euro), desi Bursa a scazut cu 0,43% in prima parte a sedintei, pe o piata linistita.

Piata locala a urmat inca din primele minute evolutia burselor europene si deschis ziua in scadere usoara. In jurul orei 10:30 a trecut pentru scurt timp pe verde, insa apoi s-a intors pe scadere usoara. Punctul minim al indicelui general al bursei, BET-C, a fost atins cu putin inaintea orei 12:00, cand piata era cu 0,63% sub nivelul de joi. Miscarile au venit in cadrul unor tranzactii cu volume foarte reduse de actiuni.

Potrivit Mediafax, la ora 13:02, indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni, era in scadere cu 0,31%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,37% sub nivelul de joi.

Indicele BET-FI, al actiunilor celor cinci SIF-uri si al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a coborat cu 0,9%.

In acelasi timp, indicele extins al Bursei, BET-XT, a scazut cu 0,56%. Indicele reflecta evolutia primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile si Fondul Proprietatea.

Pe piata principala investitorii au tranzactionat actiuni de doar 4,1 milioane lei, titluri de stat (1,3 milioane euro) si produse structurate (2,8 milioane lei).

Un deal cu 2,59% din actiunile Fondului Proprietatea, pentru 199,4 milioane lei (45,2 milioane euro), a dus lichiditatea totala la 203,5 milioane lei (46,1 milioane euro). Un rulaj mai mare a fost inregistrat la 23 februarie 2011, cand BERD a vandut aproape 5% din actiunile BRD, pentru 454,7 milioane lei (107,3 milioane euro). Atunci, lichiditatea bursei a fost de 489,7 milioane lei (115,8 milioane euro).

Rulajul de vineri este de aproape zece ori peste cel din prima parte a sedintei anterioare, de 20,7 milioane lei (4,7 milioane euro). Lichiditatea de joi a fost si ea sustinuta de tranzactii negociate. Astfel, patru deal-uri cu 0,2% din actiunile BRD – Groupe Societe Generale (BRD), de 14,7 milioane lei (3,3 milioane euro), au acoperit 71% din rulaj.

Tranzactia negociata cu actiunile Fondului Proprietatea a fost realizata la pretul de 0,5585 lei, similar ultimei cotatii inregistrate joi pe piata principala. Deal-ul nu a influentat pretul actiunilor pe piata principala, astfel ca titlurile au ramas pe scadere usoara. La ora 13:02, actiunile erau cotate la 0,556 lei, pret cu 0,45% sub inchiderea de joi, iar operatiunile insumau doar 1,1 milioane lei.

La mijlocul sedintei, bursele vest-europene erau in scadere cu pana la 0,8%, iar pietele din Europa Centrala si de Est inregistrau o evolutie incerta. Bursele au fost influentate pe de o parte de un sondaj care a aratat ca in aprilie contractarea activitatii din sectoarele private s-a accelerat in Aprilie, precum si de datele peste asteptari privind vanzarile din retail in zona euro. Investitorii asteapta vineri si publicarea unor informatii despre piata muncii din SUA.

Canadienii vor sa reduca „substantial” cheltuielile la Rosia Montana pana la deblocarea autorizarii

Gabriel Resources Ltd., compania canadiana care controleaza 80,69% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectelor miniere de la Rosia Montana si Bucium, se afla in plin proces de revizuire a tuturor tipurilor de cheltuieli, scopul fiind reducerea substantiala a costurilor lunare ale companiei pana in momentul in care noul Guvern de la Bucuresti va debloca procesul de autorizare a proiectului de la Rosia Montana, se arata in raportul Gabriel Resources pe trimestrul II al anului.

„Printre obiectivele-cheie pe termen scurt ale companiei se numara reducerea substantiala a costurilor lunare pana in momentul in care noul Guvern de la Bucuresti va debloca procesul de autorizare a proiectului”, se afirma in raport.

Cheltuielile totale de explorare si dezvoltare ale Gabriel Resources cu proiectul de la Rosia Montana au crescut cu 15,8% in primul semestru din 2012, de la 21,624 la 25,038 milioane dolari canadieni.

Cel mai mult s-au majorat cheltuielile cu comunicarea externa destinata sustinerii procesului de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare proiectului, de la 5,906 la 8,096 milioane dolari canadieni, si cele legate de dezvoltarea comunitara la Rosia Montana, de la 3,061 la 4,063 milioane dolari canadieni.

Schimbarea de Guvern i-a pus in defensiva

Pe de alta parte, luand in calcul doar trimestrul II din 2012, comparativ cu perioada similara de anul trecut, cheltuielile totale de explorare si dezvoltare ale Gabriel Resources cu proiectul de la Rosia Montana au scazut cu 8,73%, de la 12,403 la 11,320 milioane dolari canadieni.

Recenta schimbare de guvern din Romania , care a avut ca efect intarzierea procesului de autorizare a proiectului de la Rosia Montana, a creat necesitatea reducerii cheltuielilor, in scopul prezervarii capitalului pe termen scurt”, spun cei de la Gabriel Resources.

Potrivit acestora, aceasta strategie a dus la economii de costuri in trimestrul II al anului, comparativ cu ianuarie-martie 2012, iar compania estimeaza ca, daca nu se vor inregistra progrese in procesul de autorizare, trendul reducerii cheltuielilor va continua pana la finalul anului in curs.

Gabriel Resources subliniaza ca, data fiind incertitudinea generata de recenta schimbare de regim si de concentrarea Guvernului pe chestiuni politice interne si europene, compania si-a redus „considerabil”, in ultima perioada, demersurile de comunicare prin mass-media.

Dupa acordarea avizului de mediu de catre autoritati (pentru proiectul Rosia Montana – n.r.), ne asteptam ca nivelul cheltuielilor lunare ale companiei sa creasca la 20-40 de milioane de dolari pe luna, pentru perioada in care compania va achizitiona restul de proprietati necesare pentru demararea proiectului si va derula pregatirile pentru inceperea operatiunilor de constructie”, se precizeaza in raportul Gabriel Resources.

Nu au discutat deloc cu noul Executiv

Raportul Gabriel Resources face un rezumat al framantarilor politice din Romania, trecand in revista procesul instalarii noului Guvern USL condus de Victor Ponta, precum si cel de suspendare a presedintelui Traian Basescu si punand factorii politici si incertitudinea generata de acestia in fruntea listei de riscuri la adresa dezvoltarii proiectului minier de la Rosia Montana.

Documentul face referire si la intentia fostului Guvern Boc de a majora redeventele miniere si petroliere, inclusiv pentru metale pretioase, precum si la discutii purtate cu ministri ai fostelor cabinete PDL in legatura cu modificarea acestor redevente, dar si cu majorarea cotei de participare a statului roman la proiectul de la Rosia Montana.

Cei de la Gabriel Resources se refera si la informatiile aparute in presa romaneasca, potrivit carora noul premier Ponta ar fi cerut reluarea procesului de avizare a proiectului de ordonanta de majorare a redeventelor miniere si petroliere, elaborat de Guvernul Boc, dar neintrat in vigoare, precum si la intentia anuntata public de cabinetul USL de a desecretiza licentele de exploatare ale Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

Nu au avut loc nici un fel de discutii cu noul Guvern in aceasta privinta. (…) Compania este nerabdatoare se poarte un dialog deschis cu noul Guvern, pentru a discuta si a ajunge la o intelegere in legatura cu toate problemele si preocuparile legate de proiect”, spune Gabriel Resources, in raportul semestrial.

USL il acuza pe Basescu de „lobby” si „manipulare a bursei” Pe 22 iulie, in campania electorala pentru referendumul de demitere a presedintelui suspendat Traian Basescu, senatorul PSD Dan Sova a enumerat, printre cazurile pentru care Basescu ar putea fi anchetat daca este destituit la referendum, „lobby-ul pentru Rosia Montana”.

„Este primul presedinte al Romaniei care a facut lobby si care a facut presiuni publice asupra ministrilor pentru interesele unei companii private. In ultimii doi ani nu exista discurs al presedintelui, pozitie publica, in care sa nu fi militat si pentru Rosia Montana Gold Corporation. (…) Prin interventiile sale publice, presedintele a contribuit direct la profiturile companiei, ale carei actiuni cresteau pe bursa din Canada cu 30% la fiecare interventie mai insistenta a lui Traian Basescu”, a declarat Sova, acuzand „actiuni de manipulare a bursei” din partea presedintelui.

Productia nu va incepe mai devreme de 3 ani si jumatate

Compania estimeaza ca, daca procesul de autorizare va fi deblocat si se va obtine avizul de mediu, „in absenta oricaror alte evenimente extraordinare sau neprevazute”, in interval de circa un an vor fi achizitionate proprietatile necesare pentru dezvoltare, se vor obtine celelalte autorizatii cerute de legislatie, inclusiv cele de constructie, si va fi obtinuta si finantarea necesara pentru construirea minei de la Rosia Montana.

Odata ce va demara construirea minei, se estimeaza ca finalizarea ei va dura circa 30 de luni.

„Guvernul roman are ultimul cuvant in privinta calendarului de emitere a avizului de mediu si a tuturor celorlalte autorizatii si aprobari necesare proiectului, toate acestea depinzand si de celeritatea cu care instantele de judecata se vor pronunta in litigiile initiate de ONG-uri si de alte parti”, se precizeaza in raportul Gabriel Resources.

Nu au bani de dezvoltare in 2012 In raportul Gabriel Resources se mai spune ca, in prezent, compania lucreaza la updatarea estimarilor legate de costurile operationale si de capital ale proiectului de la Rosia Montana, urmand sa publice, in curand, un nou raport tehnic, care va include estimarile revizuite.

Ultimul raport tehnic de acest tip, din martie 2009, estima costurile totale de realizare a proiectului de la Rosia Montana la 876 milioane dolari.

„Pe baza acestui raport, compania a intocmit o estimare a necesarului de finantare pentru dezvoltarea proiectului, de circa 1 miliard de dolari, in care au fost incluse cheltuielile de capital, precum si alte nevoi legate de capitalul de lucru, dobanzi si alte costuri financiare si corporative”, se precizeaza in raport.

Pe de alta parte, in acelasi raport se afirma ca bugetul si prognoza de baza pe 2012 pentru Rosia Montana includ doar acele cheltuieli si angajamente necesare pentru prezervarea valorii investitiei companiei si pentru derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului.

Astfel, spun cei de la Gabriel Resources, dupa eventualul rezultat pozitiv al evaluarii impactului de mediu al proiectului minier, costurile totale, legate de achizitionarea proprietatilor necesare dezvoltarii si de obtinerea tuturor avizelor si aprobarilor preliminare necesare inaintarii documentatiei pentru obtinerea autorizatiilor de constructie ar putea depasi nivelul actual al rezervelor de cash ale companiei.

La 30 iunie 2012, compania nu avea surse de cash-flow operational si nici suficiente lichiditati pentru finantarea dezvoltarii proiectului, astfel incat va avea nevoie de finantare suplimentara, care, daca nu va fi obtinuta, va duce la reducerea activitatilor si la intarzieri in implementarea proiectului”, se subliniaza in raport.

Deprecierea euro a majorat pierderile In primele 6 luni din 2012, Gabriel Resources a consemnat pierderi totale, in moneda europeana, de aproape 4 milioane de euro, in crestere cu peste 18% comparativ cu perioada similara a anului trecut (3,38 milioane euro).

In dolari canadieni, pierderile Gabriel Resources au fost de 5,25 milioane dolari canadieni in primul semestru al acestui an, cu peste 13% mai mari decat in intervalul ianuarie-iunie 2011 (4,636 milioane dolari canadieni).

Euro s-a depreciat fata de dolarul candian cu peste 4% in S1 2012, de la un curs mediu de 0,73 euro/dolar canadian in primele 6 luni din 2011 la 0,76 euro/dolar canadian in primele doua trimestre din 2012.

De altfel, in raportul Gabriel Resources se subliniaza ca majorarea pierderilor totale se datoreaza evolutiilor adverse ale cursului valutar, respectiv deprecierii euro fata de dolarul canadian, ca urmare a problemelor din uniunea monetara europeana.

Volatilitate mare la bursa

Actiunile Gabriel Resources, companie listata la bursa din Toronto, s-au prabusit cu peste 76% in prima jumatate a acestui an, pretul scazand de la 6,28 dolari canadieni/titlu in prima sedinta de tranzactionare din 2012 la 1,55 dolari canadieni/titlu la sfarsitul lunii iunie.

Doar in al doilea trimestru din 2012, actiunile Gabriel Resources s-au depreciat cu 68,75%. De pe 29 iunie pana pe 3 august inclusiv, pretul actiunii a crescut cu 20%, la 1,86 dolari canadieni/titlu.

Gabriel Resources a fost fondata in 1997, compania fiind construita cu ajutorul omului de afaceri de origine romana Frank Timis, care s-ar fi retras in 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, din mai 2011, printre actionarii principali ai companiei se numara Paulson&Co Inc. (17,62%), fondul de hedging al cunoscutului om de afaceri John Paulson, care a devenit miliardar in 2007 pariind impotriva obligatiunilor bazate pe credite ipotecare subprime, sau Electrum Strategic Holdings (17,62%), firma ce face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important in proiecte aurifere.

Alti actionari importanti sunt compania Newmont Canada Limited (14,42%), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume , si Baupost Group (11,37%), un fond de hedging fondat si condus de omul de afaceri american Seth Klarman, care detine, printre altele, companii din sectorul minier al Canadei.

Salariati mai multi si datorii mai mari la RMGC Pe de alta parte, intarzierea autorizarii proiectului aurifer de la Rosia Montana a dus la reducerea pierderilor operationale ale companiei, de la 9,374 la 5,301 milioane dolari canadieni, intrucat anumite obligatii de plata pe unele scheme de compensare a detinatorilor de optiuni pe actiunile Gabriel Resources au fost amanate din cauza intarzierii autorizarii, ducand la reducerea cheltuielilor cu aceste compensatii.

Compania se asteapta sa inregistreze in continuare pierderi operationale, pana in momentul in care productia comerciala generatoare de venituri va demara la Rosia Montana”, se stipuleaza in raportul Gabriel Resources.

Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice (MFP), compania de proiect Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), detinuta in proportie de 80,69% de Gabriel Resources, a consemnat, in 2011, pierderi de 161,03 milioane lei (circa 38 milioane euro), cu 2,6% mai mici decat in 2010, cand acestea s-au cifrat la 165,40 milioane lei (39,28 milioane euro).

Numarul mediu de salariati al RMGC a crescut cu peste 52% (164 persoane), de la 314 in 2010 la 478 in 2011, iar datoriile companiei s-au majorat cu aproape 30%, de la la 910,01 milioane lei in 2010 la 1,18 miliarde lei anul trecut.

Statul roman detine 19,31% din actiunile RMGC, prin Minvest Deva.

Cum sa ai o piele fina!

Pielea fina este de obicei o trasatura genetica, insa se poate obtine o piele fina si daca se adopta o serie de decizii bune. Curele de slabire, inaintarea in varsta, lipsa miscarii sunt motivele principale pentru care pielea noastra isi pierde elasticitatea, stralucirea si fermitatea.

Pentru ca nu putem sa stam si sa ne privim in oglinda cum ne degradam cu fiecare zi ce trece, trebuie sa luam atitudine inainte de a fi prea tarziu.

Medicii ne spun ca, desi este un lucru normal ca dupa varsta de 40 de ani pielea noastra sa-si piarda fermitatea, putem preveni acest lucru prin masaj si exercitii fizice.

Fa miscare si mananca sanatos

Este foarte important atunci cand pornim o dieta sa nu ne infometam si sa facem neaparat miscare. O dieta fara exercitii fizice nu ne va oferi rezultatele scontate si nici viceversa. O mare greseala pe care o facem atunci cand incepem o cura este sa nu mai mancam, desi specialistii in nutritie ne spun clar sa mancam sanatos si sa facem cel putin 30 de minute de miscare pe zi. Procedand astfel, in mod sigur vei avea parte de remodelarea armonioasa a corpului.

Hidrateaza-te corespunzator si evita mancarurile fast-food

Corpul are nevoie de apa pentru a avea un tonus bun si noi avem nevoie de hidratare pentru a ne transforma pielea dintr-una lipsita de vitalitate intr-una ferma si fina.

Trebuie sa renuntam definitiv la mezeluri, alimente procesate excesiv si junk-food, aceastea neaducand niciun beneficiu sanatatii noastre si prin urmare nici pielii noastre. Aceste produse ne transforma corpul intr-un depozit de deseuri alimentare si acest lucru se vede cu siguranta.

Mezobotox

Mezobotoxul consta in diluarea unei mici cantitati de botox in solutii bazate pe agenti de hidratare a pielii, vitamine si minerale, cum ar fi Jalupro. Aceasta combinatie este introdusa in piele prin metoda clasica a mezoterapiei, pentru a obtine un efect de umplere si reducerea ridurilor fine, superficiale.

Aceste riduri sunt date de atasamentul unor mici fibre musculare la piele, ce prin contractii fiziologice creeaza linii fine, care nu pot fi tratate prin nici o alta metoda. Acest tratament este foarte eficient la nivelul gatului, decolteului, dosul mainilor, zone al caror aspect nu poate fi imbunatatit decat prin mezoterapie.

Mezobotoxul este un tratament foarte eficace in tratarea ridurilor fine de la nivelul fruntii, de sub ochi, obraji sau partea inferioara a fetei, putand fi folosit, daca e necesar ,oriunde la nivelul corpului, daca pielea este suficient de elastica.

Liftingul de brate

La liftingul bratelor apeleaza de obicei persoanle care au pierdut in greutate semnificativ si care raman cu piele in exces pe brate in urma dietei. Si persoanele slabe pot avea un exces de piele pe brate ca urmare a imbatranirii sau  a zestrei genetice. Chiar si la cei care fac exercitii fizice regulate poate aparea aceasta problema. Procedura se desfasoara sub anestezie generala. Imbunatatirea aspectului apare imediat, insa rezultatul final va fi vizibil dupa cel putin 3 luni de la operatie.

Cand se face listarea companiilor energetice de stat

Gabriel Dumitrascu, seful Directiei de privatizare din Departamentul Energie, facut joi cateva precizari legate de listarea companiilor energetice de stat. Oficialul a declarat ca s-a decis amanare pentru sfarsitul lunii august a vanzarii a 10% din actiunile Nuclearelectrica.

“Tehnic, listarea Nuclearelectrica trebuia sa inceapa, dar nu a inceput din cauze independente de noi. (…) Nu are rost sa pornesti o listare in august, care e luna moarta. Vom amana pana la finele lui august”, a afirmat Dumitrascu intr-o conferinta pe teme energetice.Guvernul spera sa obtina 300-350 milioane lei prin oferta de vanzare pe bursa a 10% din actiunile detinute de stat la Nuclearelectrica, o transa reprezentand 85% din aceste titluri urmand sa fie alocata investitorilor institutionali.Inainte de listarea la Bursa, Nuclearelectrica va emite actiuni noi, pentru majorarea capitalului cu 11,077%, din care 10% vor fi vandute la bursa, iar 1,077% vor putea fi cumparate de Fondul Proprietatea, in baza dreptului de preferinta.Listarea Nuclearelectrica este intermediata de consortiul format din firmele de brokeraj Swiss Capital si BT Securities.Compania este sub autoritatea Ministerului Economiei, statul detinand 90,28% din actiuni.

Romgaz- listare duala

Ministerul Economiei vrea sa obtina 600 milioane euro din vanzarea pe bursa a 15% din actiunile Romgaz Medias, in noiembrie, si ia in calcul o listare duala, la Bucuresti si Varsovia sau Londra. “In noiembrie suntem hotarati sa lansam listarea Romgaz. Lucrurile sunt ceva mai simple, pentru ca pe piata de capital este perceputa ca un foarte bun plasament. Suma de 600 milioane de euro pentru 15% este putin cam mare pentru posibilitatile pietei de capital, de aceea analizam o listare duala, la BVB si alternativa fie la Londra, fie la Varsovia”, a explicat Dumitrascu. Listarea la bursa a Romgaz, companie controlata de stat, a fost amanata de mai multe ori in ultimii ani, la fel cum s-a intamplat si cu alte companii din portofoliul statului.

Dumitrascu a adaugat ca listarea Romgaz la Varsovia ar avea avantaje pentru ca piata de capital poloneza este “interesanta, ajunsa la maturitate si efervescenta”, dar si dezavantajul apropierii geografice de Bucuresti. Totusi, Dumitrascu apreciaza ca Romgaz ar putea sa intre in indicele bursei de la Varsovia si astfel ar avea vizibilitate.

Hidroelectrica si Electrica, anul viitor

In cazul Hidroelectrica s-a hotarat ca firma sa fie pregatita pentru listarea la bursa in toamna anului viitor. “”Anticipam ca Hidroelectrica va fi in pozitia de listare undeva in toamna anului viitor. Hidroelectrica va fi o piatra de incercare interesanta, importanta si, asa cum este Romgaz in 2013 o listare de maxim interes, la fel va fi si Hidroelectrica in 2014″, a explicat Dumitrascu. Hidroelectrica a inregistrat un profit de 481 milioane lei in primele 6 luni ale anului 2013, mai mare cu 47 de milioane lei decat profitul bugetat pe intregul an 2013.

De asemenea, autoritatile iau in calcul ca pana la sfarsitul lunii aprilie 2014 sa fie lansata operatiunea de listare a Electrica.”La Electrica apar o serie de probleme legate de structura corporatista a grupului. Este Hotararea de Guvern data din martie. Vizam o privatizare majoritara, prin majorare de capital. Statul va ramane cu 49%, iar plasamentele private reunite vor detine 51%. In grupul Electrica intra, in momentul de fata, si participatiile minoritare la companiile de distributie privatizate. Vorbim de un 20% la Enel, la E-ON si asa mai departe”, a spus Dumitrascu.

Potrivit acestuia, in urma proceselor de privatizare nu toate obligatiile din contractele de privatizare au fost indeplinite de catre cumparatori. “In urma controalelor Curtii de Conturi s-a ajuns la niste imputatii, sa le numesc asa, destul de consistente. Au inceput niste procese care au ajuns la Curtile de arbitraj. Pretentiile Electrica sunt undeva in jur de 1,5 – spre 2 miliarde de euro, vorbim de sume insemnate. In schimb, cei vizati vin in aparare cu un alt mecanism de calcul al penalitatilor si, dupa parerea dansilor, penalitatile insumate ar fi undeva la 500 – 700 milioane euro. Constatati ca diferenta este mare intre ce se pretinde de unii si ce se pretinde de ceilalti. Lasand aceste pachete de actiuni in Electrica, rezultatul final, valoarea pe actiune si pretul minim indicat de evaluator, va fi viciat si supus discutiilor. Decizia noastra a fost sa extragem participatiile de care discutam sa le plasam intr-un fond controlat de Departamentul de Energie, urmand ca Departamentul sa continue demersurile de recuperare a pretentiilor emise anterior de Electrica si sa gestioneze aceste pachete de actiuni, iar Electrica ca Grup sa aiba o structura corporatista si de capital curat, care sa nu ridice atatea intrebari”, a precizat oficialul Departamentului pentru Energie.

El a mai spus ca, in paralel, se va desfasura o actiune importanta de restructurare la nivel de grup. “In urma reorganizarilor grupului Electrica au aparut Electrica Serv pe zonele neprivatizate si alte cinci societati de servicii energetice. Trei dinte aceste societati sunt in stare vadita de insolventa. Acolo unde distributia este privata nu au mai apelat la serviciile societatii de stat, care in mod clasic asigura intretinerea de retele. Si-au format propriile structuri. Trei dintre cele cinci societati de servicii energetice au bilanturi negative, pe zi ce trece se indatoreaza tot mai mult, intr-un cuvant devin insolvabile. In perioada urmatoare, toate cele cinci societati vor intra intr-o procedura de reorganizare, dar mai mult ca sigur, pe baza datelor economice, trei vor intra intr-o procedura rapida de lichidate-dizolvare. Actiunea trebuie sa se petreaca din aceasta toamna, ca pana la finalul anului sa curatam bilantul consolidat al grupului Electrica. Restructurarea va viza si alte zone din grupul Electrica. Si in distributie sunt segmente supradimensionate. Una dintre ele are peste 90 de oameni in zona IT si peste 60 in contabilitate. Asa poate fi transformata distributia intr-o firma de soft si sa faci concurenta lui Deloitte pe auditul economic”, a mai afirmat Dumitrascu.

Cat de privatizabila este Posta Romana?

Pentru cea mai mare companie ca numar de angajati dar si una dintre cele mai „capusate”, statul roman nu mai are cum sa fie un proprietar de incredere. Compania Nationala Posta Romana (CNPR) prezinta interes pentru investitori mai ales pentru ca are cea mai extinsa infrastructura. Atractivitatea pe termen scurt e data si de existenta unui client sigur, Ministerul Muncii, pe partea cu plata pensiilor. Punctele slabe ale companiei pentru investitori sunt fondurile mari necesare pentru modernizare si adaptarea companiei la piata actuala.

Daca privatizarea Oltchim nu vine insotita cu o cerere clara pentru produsele companiei, cu totul alta e situatia in cazul unor giganti de stat precum CFR Marfa sau CNPR. Privatizarea acestora din urma are la baza cererea actuala si potentiala pentru produsele si serviciile lor. In plus, managementul clientelar prezent la toate companiile de stat poate avea un singur leac: privatizarea.

La fel de adevarat este si ca pregatirea acestui proces se poate face prost, asa cum s-a mai intamplat in cazul altor companii de stat. Este de altfel unul dintre motivele pentru care cuvantul privatizare a capatat in ultima vreme conotatii negative. Acest lucru s-a intamplat insa tocmai pentru faptul ca nu au fost bine pregatite. Iar asta poate sa inceapa cu stabilirea unui pret onest, care sa tina cont atat de lipsurile cat si de atuu-rile companiei.

Ordin de la UE

In anii ’90 a inceput in Europa un proces treptat dar generalizat de liberalizare atat pe piata energiei cat si pe piata serviciilor. Monopolurile de stat se destrama de atunci incet-incet. Chiar daca privatizarile locale nu sunt privite mereu cu ochi buni de populatie, in prezent una dintre cele mai frecvente nemultumiri este aceea legata de plata salariilor si a pensiilor, ca urmare a bugetului redus.

Putini se intreaba insa cu cat mai greu ar fi platite salariile si pensiile daca am fi sustinut si in prezent prin subventii enorme de la buget colosii industriali care au fost privatizati in anii din urma. Drept urmare, pentru descarcarea bugetelor de stat de povara acestor subventii care deseori duceau doar la pierderi enorme, s-a trecut la privatizari. Serviciile postale insa au fost lasate mai la urma in privinta liberalizarii si a privatizarilor.

Abia in 2006, Comisia Europeana si-a prezentat intentiile de eliminare a monopolurilor postale nationale, planurile fiind atunci ca eliminarea sa aiba loc pana in anul 2009. Lucrurile insa au fost tergiversate, ca urmare a opozitiei constante a tarilor din partea de sud in special. Dupa inceperea procesului de liberalizare semnalizata odata cu publicarea de Comisia Europeana a Cartilor Verzi si Alba legate de liberalizarea serviciilor postale si dupa negocieri, in ianuarie 2008 a fost adoptata a treia Directiva privind deschiderea pietelor serviciilor postale in UE-27.

Unul dintre motivele pentru care, pe plan european, serviciile postale au fost lasate la urma poate fi si acela ca, in multe tari, se considera ca afacerile mergeau bine in paralel cu concurenta privata, fara prea mult sprijin de la stat. In tari precum Franta, Republica Ceha, Polonia, Ungaria, aceste afaceri sunt considerate viabile inca si in prezent, chiar daca sunt de stat. Si asta macar in sensul ca nu reprezinta nicidecum o mare povara pentru buget. Chiar daca acesta nu este un criteriu pentru a califica o afacere drept buna sau nu, administratiile respectivelor tari aleg sa pastreze macar partial caracterul social al acestor servicii.

Nu e cazul insa in Romania, unde pierderile s-au inmultit enorm din anul 2005 pana in prezent. Si toate acestea in timp ce Postele vecine se laudau cu afaceri si profituri mari, dar si cu modernizarea infrastructurii. Drept urmare, ca o continuare a presiunilor UE, statul s-a pregatit in prima instanta sa scoata la vanzare un pachet minoritar de actiuni. Vazand ca nimeni nu se arata interesat sa bage bani intr-o companie deocamdata paguboasa si fara sa aiba niciun control in redresare, pachetul scos la vanzare este acum de 51%.

Atu-urile Postei

Un lucru e clar: daca CNPR nu ar avea potential de a face profit, niciun investitor serios nu s-ar arata interesat. Or, investitorii si-au aratat deja interesul. Dan Nica, ministrul Comunicatiilor vorbea chiar de un numar mare de investitori, in jur de zece, dintre care unii listati la bursa. Ce atuu-ri are insa Posta?

„Reteaua de oficii postale (asset important in comertul online), capacitatea de transport, poate chiar si numarul de angajati” sunt printre avantajele competitive cu care un manager bun al Postei ar putea sa o aduca pe profit, considera Octavian Badescu, secretar general al Asociatiei Operatorilor de Curierat din Romania (AOCR). Unele dintre aceste potentiale atu-uri pot fi intoarse impotriva societatii, cum se intampla de fapt in momentul de fata. “Exista un personal excedentar pe anumite zone si poate chiar si pe ansamblu, mai ales in raport cu veniturile actuale”, precizeaza Octavian Badescu.

Pe langa Ministerul Muncii, client sigur pentru care nu mai trebuie costuri de marketing ca sa-l atraga, Posta mai are si alte avantaje. “Posta Romana are cea mai extinsa infrastructura si are acces la sistemul de transport feroviar, nu vad cum ar putea sa nu creasca, daca are un bun management. Pe langa aceste avantaje, organizatia are puterea sa gestioneze peste 400 de milioane de expeditii anual”, a declarat Mihai Plesea, director de marketing la OTTO Curier.

Accesul prin capilaritatea dezvoltata a retelei la persoanele fizice poate fi intr-o anumita masura un avantaj. Asta daca livrarile nu se limiteaza doar la pensiile trimise in spatiul rural ci si la alte tipuri de servicii care ar putea fi implementate.

In Romania, populatia este in mica masura bancarizata. Situatia ar putea dura pe termen lung. Avantajul Postei aici este ca lucreaza foarte mult cu persoane fizice.

O neclaritate ramane aceea a profitabilitatii serviciului universal, care se poate transforma intr-un atuu, dar mai ales cu ajutorul statului. “Ceea ce este aproape sigur este ca Posta Romaana va continua sa asigure serviciul universal iar eventualele pierderi financiare ce deriva din aceasta obligatie vor fi compensate, dar conditiile in care se va face acest lucru vor fi stabilite de catre Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM)”, sustine Dan Rosu, director de dezvoltare Total Post.

Lipsuri

La acest capitol, spatiul dedicat din revista este mult prea mic. Le vom schita doar, trecand peste pierderile acumulate de-a lungul timpului (400 milioane de lei doar in trei ani) dar si peste faptul ca in ultimii ani, numarul mare al contractelor „cadou”, fara licitatii au ajuns la… DNA. Ne vom limita doar la care este acum calitatea obiectului supus privatizarii, mai ales prin prisma investitiilor care trebuie facute.

Una dintre justificarile pierderilor a fost migrarea clientilor pe on-line, sustineau de curand reprezentantii operatorului. Falsa justificare. Nu e clar deloc ce anume a impiedicat compania sa se adapteze nevoilor clientilor. Asta in conditiile in care companiile private care concureaza cu operatorul de stat pe segmentul de livrari colete isi creeaza servicii noi si moderne, adaptate. Timp in care Posta nu a reusit sa-si modernizeze decat 200 din cele 6.000 de oficii.

De servicii ce sa mai vorbim… De ce la Posta nu se poate face plata prin SMS pentru colete, ca sa dam doar un exemplu pus deja in practica de companii de curierat moderne? Investitiile in modernizare sunt infime.

Compania de stat are o profitabilitate extrem de redusa per angajat comparativ cu firmele de curierat. “Pretul unei privatizari mai este influentat nu doar de situatia financiara, ci si de investitiile necesare, de ce reforme sunt necesare, de calitatea managementului, de calitatea resurselor umane in general, mai ales ca vorbim de o firma din sectorul serviciilor. Este nevoie de mult training acolo”, adauga fondatorul Badescu, care este si fondatorul Sameday Courier. Tot acesta constata ca daca in cazul firmelor de curierat, ponderea cheltuielilor cu personalul este de circa 40%, in cazul Postei, aceasta pondere este de doua ori mai mare.

In plus, personalul care face munca de teren in cazul Postei, una dintre activitatile de baza ale institutiei, reprezinta doar a treia parte din totalul personalului. Problema este insa ca un investitor trebuie sa ia in calcul pericolul unei rezistente la schimbare din partea fortei de munca angajate, lucru care nu exclude grevele.

Se mai trimit scrisori? „Cu volume de 10 ori mai mici decat media europeana, Romania este pe penultimul loc in Europa la traficul de scrisori pe cap de locuitor, piata locala fiind estimata la aproximativ 450 milioane de scrisori in 2012. O explicatie pentru aceste diferente ar putea fi faptul ca traficul institutional este scazut”, spune directorul de la Total Post. Situatia nu este valabila insa doar pentru scrisori. Si in cazul altor printuri situatia este schimbatoare.

„E foarte probabil ca in cinci ani sa existe mai putine facturi printate sau reclama pe print, unele dintre produsele care fac parte din categoria care va fi lasata la liber de actualul monopol al Postei”, atentioneaza Badescu.

Ramane de vazut cati investitori seriosi se vor inghesui sa cumpere 51% din CNPR. Ar fi bine poate ca numarul acestora sa fie la fel de mare precum al oamenilor care, in absenta unor servicii moderne de plati, stau la coada la Posta.

Ce loc de crestere mai e pentru Apple? Un nou record de capitalizare

Actiunile Apple au crescut, in ultima sedinta de tranzactionare a saptamanii, cu 1,2%, la nivelul record de 644,13 dolari/titlu, dupa publicarea unei note catre clienti a grupului de investitii Jefferies, potrivit careia compania a inceput productia de iPad mini, o versiune mai mica a tabletei iPad.

Titlurile Apple au avansat cu 15% in acest an, pana la inchiderea tranzactiilor de joi.

Un analist al Jefferies, Peter Misek, a majorat tinta de pret pentru actiunile Apple de la 800 la 900 de dolari/titlu, afirmand totodata ca iPhone 5 va fi „cea mai mare lansare a unui telefon mobil din istorie”.

Pretul de 644,13 dolari/actiune atins vineri confera Apple o capitalizare de piata de 590 de miliarde de dolari. Minimul ultimelor 52 de saptamani, de 354,124 dolari/titlu, a fost atins pe 4 octombrie, potrivit datelor MarketWatch, transmite Bloomberg.

Livrarile de iPad-uri ale Apple au crescut cu 44% in al doilea trimestru din 2012, la 17 milioane de unitati, conferind companiei o cota de 70% pe piata globala, cea mai mare din mai mult de un an, conform datelor companiei de analiza a pietei IHS.

Concurenta nu doarme Yankee Group anticipeaza ca vanzarile mondiale de tablete le vor depasi pe cele de PC-uri pana in 2015, astfel ca Apple se pregateste pentru aparitia unor produse care vor concura iPad.

Microsoft va lansa spre sfarsitul acestui an vanzarea tabletei Surface, in timp ce Google a introdus in iunie pe piata modelul Nexus 7. Anul trecut, Amazon a lansat tableta Kindle Fire.

Daca actiunile Apple vor atinge 900 de dolari/unitate, capitalizarea de piata a companiei va depasi 800 de miliarde de dolari si va fi mai mare decat programul TARP de salvare a companiilor americane cu probleme si programul de stimulare a economiei din primul an al administratiei Obama.

Vin vremuri grele?

Potrivit celor de la zerohedge.com, la actualul nivel, capitalizarea de piata a Apple a depasit-o pe cea a tuturor companiilor din sectorul retail listate in SUA, precum si pe cea a tuturor emitentilor bursieri americani din sectorul semiconductorilor.

„Daca ritmul de crestere din prezent se va mentine, in urmatoarele 5-6 luni Apple va fi mai mare la bursa decat cele doua sectoare de piata luate la un loc”, estimeaza zerohedge.

Analistii site-ului citat scriu, mai in gluma-mai in serios, ca spera ca Apple isi va utiliza rezervele de cash, cifrate la peste 110 miliarde de dolari, pentru a lansa o banca captiva, care sa le permita sa finanteze achizitia de produse Apple, prin credite acordate consumatorilor, intrucat este greu de crezut ca ritmul de crestere al veniturilor acestora va tine pasul cu cel al actiunilor companiei.

„In caz contrar, chiar presupunand ca va fi cool si peste cativa ani sa ai un gadget Apple (asa cum era supercool sa ai un Palm Tungsten acum 10 ani sau un BlackBerry acum 5 ani), Apple, care este detinuta in prezent de circa 250 de fonduri de hedging, va avea cu siguranta probleme din ce in ce mai mari in viitor”, conchide zerohedge.

Ce prevede actul referitor la privatizarea CFR Marfa

Guvernul a publicat in Monitorul Oficial actul normativ referitor conditiile din contractul privind vanzarea pachetului de 51% din actiunile CFR Marfa, intre stat, prin Ministerul Transporturilor, si societatea Grup Feroviar Roman ( GFR).

In Hotararea de Guvern este stipulat faptul ca procesul de privatizare trebuie finalizat in termen de 60 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a hotararii, in caz contrar contractul urmand sa fie desfiintat de plin drept, fara a mai fi necesara punerea in intarziere, fara orice alta formalitate prealabila si fara interventia instantei. De asemenea, in termen de 30 de zile calendaristice, Ministerul Transporturilor, Grup Feroviar Roman si un agent escrow urmeaza sa incheie un contract escrow care va fi anexa la contractul de vanzare de actiuni avand ca obiect, in principal, plata de catre GFR a sumei de 90,498 milioane lei, reprezentand 10% din pretul de cumparare, in termen de doua zile lucratoare de la incheierea contractului escrow.

Sunt facute precizari si legate de modalitatea de plata a pretului pachetului de 51% din actiuni. Este prevazut ca se va realiza plata integrala la data finalizarii si va consta in incasarea urmatoarelor sume: echivalentul in lei a sumei de 10 milioane euro constituita de cumparator cu titlu de garantie de participare; suma de 90,498 milioane lei reprezentand fondurile din contul escrow; diferenta de pret pana la concurenta pretului de cumparare oferit. Finalizarea vanzarii-cumpararii pachetului de actiuni, constand in plata pretului de cumparare si in transferul titlului de proprietate asupra pachetului de actiuni va avea loc sub conditia semnarii contractului de escrow si depozitarii de catre cumparator a sumei prevazute pentru contul escrow si a realizarii unor conditii suspensive. Conditii pentru transferul de proprietate

Hotararea de Guvern stabileste ca transferul dreptului de proprietate se va realiza la data indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii: emiterea de catre Consiliul Concurentei a unei adrese sau decizii in conformitate cu prevederile Legii concurentei si/sau emiterea unui asemenea document de catre alte autoritati de concurenta competente; finalizarea de catre vanzator a conversiei creantelor detinute de stat asupra societatii la data semnarii contractului si definitivarea structurii capitalului social ca urmare a majorarii de capital in baza conversiei; obtinerea de catre vanzator, dupa caz, de la finantatorii interni si externi ai societatii, a acordului acestora cu privire la modificarea structurii actionariatului, ca urmare a incheierii contractului, iar acordul nu va include conditii mai oneroase pentru societate fata de termenii aplicabili potrivit contractelor de finantare la data semnarii; creditarea contului vanzatorului cu toate sumele datorate de GFR Ministerului Transporturilor reprezentand pretul de cumparare si semnarea declaratiei privind transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de actiuni in registrul actionarilor si de actiuni al societatii.

Printre obligatiile pe care cumparatorul trebuie sa si le asume si sa le respecte se numara: obligatiile ce rezulta din legislatia muncii si protectiei sociale, a legislatiei sindicale, precum si obligatiile prevazute de contractele de munca incheiate cu angajatii societatii, a celor prevazute de contractul colectiv de munca si in alte contracte si acorduri incheiate cu sindicatele la nivel de societate; obligatiile de mediu ce privesc societatea; obligatiile societare fata de vanzator: sa respecte dreptul vanzatorului de a nominaliza doi administratori in consiliul de administratie pe intreaga perioada in care vanzatorul va mai detine cel putin 10% din actiuni; prevederile actului constitutiv al societatii conform carora orice hotarari care privesc reducerea sau majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice, fuziunea sau divizarea precum si, pe o perioada de cinci ani de la data finalizarii, cesiunea catre terti a actiunilor societatii se iau cu o majoritate de cel putin doua treimi din capitalul social, indiferent daca se adopta la prima sau la a doua convocare; prevederile actului constitutiv conform carora hotararile privind modificarea obiectului principal de activitate al societatii sau dizolvarea societatii se iau cu unanimitate de voturi, reprezentand intreg capitalul social, atat la prima, cat si la urmatoarele convocari.

Actul normativ mai precizeaza ca ca vanzatorul are dreptul de a rezilia contractul in imprejurari ce implica o culpa a cumparatorului. Clauza penala va fi activata in cazul neindeplinirii sau nerespectarii de catre cumparator, in tot sau in parte, a oricareia dintre obligatiile contractuale ce ii revin, cumparatorul fiind obligat sa ii plateasca vanzatorului o penalitate contractuala de 5% din pretul de cumparare, cu exceptia obligatiilor continue, a caror incalcare indreptateste vanzatorul sa recurga la rezilierea contractului.

Pe 20 iunie, firma controlata de omul de afaceri Gruia Stoica a iesit castigatoare in cursa pentru privatizarea CFR Marfa. De atunci s-a declansat un adevarat razboi al declaratiilor, existand foarte multe voci care sustin faptul ca acesta vanzare nu este posibila si ca GFR nu dispune de suma necesara pentru a prelua 51% din actiunile CFR Marfa.