iLive

Potrivit convocatorului AGA trimis marti de conducerea SIF Moldova catre Bursa de Valori Bucuresti, pe data de 5 aprilie actionarii vor discuta aprobarea majorarii capitalului social cu suma de 103,8 milioane de lei, prin aport in numerar.

Daca propunerea va fi aprobata, atunci capitalul social va ajunge la 155 de milioane de lei, iar societatea va emite 1,038 miliarde de actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei. Valoarea este de peste 13 ori sub pretul actiunilor de la finalul sedintei bursiere de marti, de 1,349 lei.

In AGA din aprilie, actionarii vor discuta si despre schimbarea cvorumului necesar pentru derularea AGA. In prezent, decizii importante, precum majorarea capitalului social sau vanzarea unor actiuni cu pondere foarte mare in portofolii, pot fi luate numai in adunari generale extraordinare, sedinte care in ultimii ani s-au mai intrunit doar la SIF Transilvania (SIF3). Conditiile minime de cvorum la celelalte patru SIF-uri sunt de 75% la prima convocare si de 50% la a doua convocare.

Cerintele de prezenta sunt prevazute in actele constitutive ale patru dintre SIF-uri. SIF Transilvania a reusit in urma cu cativa ani sa obtina in instanta eliminarea din statut a prevederii referitoare la prezenta, astfel ca adunarea extraordinara se poate intruni cu un cvorum de minim 25% din actiuni, conform legislatiei privind societatile comerciale.

Tot in data de 5 aprilie actionarii vor analiza si valoarea dividendelor pe care SIF Moldova ar urma sa le distribuie din profitul-record inregistrat anul trecut. Conducerea societatii a propus un dividend de 0,22 lei/actiuni, de peste doua ori mai mare decat cel acordat anul trecut, de 0,09 lei/titlu.

Valoarea totala a dividendelor care ar urma sa fie acordate in acest an este de 114,2 milioane de lei (26,3 milioane de euro) si reprezinta aproape 60% din profitul inregistrat anul trecut de SIF Moldova, de 191,5 milioane de lei (45,2 milioane de euro). Profitul de anul trecut este de doua ori mai mare decat cel din 2010.

Dividendul consistent propus in acest an este determinat de profitul-record inregistrat anul trecut de SIF Moldova, dupa ce a vandut catre Erste actiunile pe care le detinea la BCR. SIF Moldova a primit in schimbul a 6% din titlurile BCR o componenta cash de 123,6 milioane de lei si aproape 1% din actiunile Erste.

Raportat la ultimul pret de pe Bursa al actiunilor, de 1,349 lei/titlu, randamentul dividendului brut este de 16,3%. Societatea a inregistrat anul trecut venituri de 328,8 milioane de lei (77,5 milioane de euro), de aproape doua ori peste cele din 2010, iar cheltuielile au crescut cu 53%, la 99,6 milioane de lei (23,5 milioane de euro).

La finalul anului trecut, SIF Moldova avea un activ net de 1,097 miliarde de lei, suma cu aproape 5% sub nivelul din 2010, de 1,141 miliarde de lei. Actiunile SIF Moldova au crescut in acest an cu 25%. Raportat la ultima cotatie de la Bursa, capitalizarea SIF Moldova este de 700,2 milioane de lei (161,2 milioane de euro). Vezi integral “Convocatorul Adunarilor Generale Extraordinare si Ordinare a actionarilor SIF Moldova” din zilele de 5 si 6 aprilie 2012

Actiunile Oltchim au revenit astazi la tranzactionare. La deschidere ele inregistrau o scadere de peste 14%, pana la 0,5595 lei/actiune. In cazul in care se vor deprecia cu 15% titlurile Oltchim vor fi oprite de la tranzactionare timp de o ora.

Brokerii se asteapta la noi scaderi ale actiunilor Oltchim, intentia de a vinde pachetul majoritar direct, si nu prin licitatie deschisa, fiind considerata o eroare.

Indicele general al pietei BET-C a inregistrat o depreciere de 0,23%, dupa prima jumatate de ora de la debutul tranzactiilor, iar cel al SIF-urilor a consemnat o scadere cu 0,08%. Indicele principal BET, ce reflecta evolutia celor mai lichide 10 actiuni listate, era in coborare cu 0,21%, iar ROTX in scadere cu 0,27%.

Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a scazut cu 0,25%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investitii, s-a depreciat cu 0,50%.

Lichiditatea BVB se cifra la 58.106 euro. Cele mai lichide titluri erau actiunile Oltchim, SIF 3 Transilvania si OMV Petrom.

Actiunile Oltchim au fost suspendate de la tranzactionare in data de 20 septembrie 2012, ca urmare a derularii licitatiei pentru vanzarea a 54,8062% din actiunile combinatului valcean si a creantelor detinute de AVAS si Electrica la companie, si ulterior, a negocierilor cu Dan Diaconescu, declarat adjudecatar al licitatiei pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni.

Conform unui comunicat al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, remis BVB, negocierile cu Dan Diaconescu s-au derulat in perioada 24 septembrie – 1 octombrie 2012, cand procedura de privatizare a Oltchim a fost declarata inchisa, fara incheierea unui contract de vanzare-cumparare pentru pachetul de actiuni detinut de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri sau pentru creantele detinute de AVAS si Electrica asupra Oltchim.

Premierul Victor Ponta a anuntat la inceputul saptamanii ca planul de relansare a Oltchim va fi prezentat maine si va prevedea pasii urmatori privind combinatul valcean.

„Miercuri, ministrul Economiei, Daniel Chitoiu, si ministrul Finantelor, vor incepe sa discute oficial cu toti creditorii principali, AVAS, Electrica si cele trei banci care sunt principalii creditori ai Oltchim: BCR, Banca Transilvania si CEC. Impreuna cu acestia vom prezenta joi planul de relansare a Oltchim, care sa prevada foarte clar pasii necesari pentru un nou mod de management la Oltchim, pentru finantarea repornirii productiei, pentru perioada de timp in care se reia activitatea, plata salariilor restante si pregatirea pentru o privatizare care o sa aiba loc cel mai probabil in cursul anului 2013, in alte conditii decat cele in care s-a desfasurat in acest moment”, a explicat Victor Ponta.

Ieri, Consiliul de Administratie al Oltchim, l-a ales pe Mihai Balan, fostul director al CET Govora, director interimar la Oltchim Balan va trebui ca pana la 12 octombrie sa prezinte un plan de pornire a combinatului chimic de la Valcea. Data de 12 octombrie a fost, de altfel, anuntata de Rodin Traicu drept data la care combinatul valcean isi va reporni efectiv activitatea si vor fi achitate si salariile restante ale muncitorilor

Gabriel Resources Ltd., compania canadiana care controleaza 80,69% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectelor miniere de la Rosia Montana si Bucium, se afla in plin proces de revizuire a tuturor tipurilor de cheltuieli, scopul fiind reducerea substantiala a costurilor lunare ale companiei pana in momentul in care noul Guvern de la Bucuresti va debloca procesul de autorizare a proiectului de la Rosia Montana, se arata in raportul Gabriel Resources pe trimestrul II al anului.

„Printre obiectivele-cheie pe termen scurt ale companiei se numara reducerea substantiala a costurilor lunare pana in momentul in care noul Guvern de la Bucuresti va debloca procesul de autorizare a proiectului”, se afirma in raport.

Cheltuielile totale de explorare si dezvoltare ale Gabriel Resources cu proiectul de la Rosia Montana au crescut cu 15,8% in primul semestru din 2012, de la 21,624 la 25,038 milioane dolari canadieni.

Cel mai mult s-au majorat cheltuielile cu comunicarea externa destinata sustinerii procesului de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare proiectului, de la 5,906 la 8,096 milioane dolari canadieni, si cele legate de dezvoltarea comunitara la Rosia Montana, de la 3,061 la 4,063 milioane dolari canadieni.

Schimbarea de Guvern i-a pus in defensiva

Pe de alta parte, luand in calcul doar trimestrul II din 2012, comparativ cu perioada similara de anul trecut, cheltuielile totale de explorare si dezvoltare ale Gabriel Resources cu proiectul de la Rosia Montana au scazut cu 8,73%, de la 12,403 la 11,320 milioane dolari canadieni.

„Recenta schimbare de guvern din Romania , care a avut ca efect intarzierea procesului de autorizare a proiectului de la Rosia Montana, a creat necesitatea reducerii cheltuielilor, in scopul prezervarii capitalului pe termen scurt”, spun cei de la Gabriel Resources.

Potrivit acestora, aceasta strategie a dus la economii de costuri in trimestrul II al anului, comparativ cu ianuarie-martie 2012, iar compania estimeaza ca, daca nu se vor inregistra progrese in procesul de autorizare, trendul reducerii cheltuielilor va continua pana la finalul anului in curs.

Gabriel Resources subliniaza ca, data fiind incertitudinea generata de recenta schimbare de regim si de concentrarea Guvernului pe chestiuni politice interne si europene, compania si-a redus „considerabil”, in ultima perioada, demersurile de comunicare prin mass-media.

„Dupa acordarea avizului de mediu de catre autoritati (pentru proiectul Rosia Montana – n.r.), ne asteptam ca nivelul cheltuielilor lunare ale companiei sa creasca la 20-40 de milioane de dolari pe luna, pentru perioada in care compania va achizitiona restul de proprietati necesare pentru demararea proiectului si va derula pregatirile pentru inceperea operatiunilor de constructie”, se precizeaza in raportul Gabriel Resources.

Nu au discutat deloc cu noul Executiv

Raportul Gabriel Resources face un rezumat al framantarilor politice din Romania, trecand in revista procesul instalarii noului Guvern USL condus de Victor Ponta, precum si cel de suspendare a presedintelui Traian Basescu si punand factorii politici si incertitudinea generata de acestia in fruntea listei de riscuri la adresa dezvoltarii proiectului minier de la Rosia Montana.

Documentul face referire si la intentia fostului Guvern Boc de a majora redeventele miniere si petroliere, inclusiv pentru metale pretioase, precum si la discutii purtate cu ministri ai fostelor cabinete PDL in legatura cu modificarea acestor redevente, dar si cu majorarea cotei de participare a statului roman la proiectul de la Rosia Montana.

Cei de la Gabriel Resources se refera si la informatiile aparute in presa romaneasca, potrivit carora noul premier Ponta ar fi cerut reluarea procesului de avizare a proiectului de ordonanta de majorare a redeventelor miniere si petroliere, elaborat de Guvernul Boc, dar neintrat in vigoare, precum si la intentia anuntata public de cabinetul USL de a desecretiza licentele de exploatare ale Rosia Montana Gold Corporation (RMGC).

„Nu au avut loc nici un fel de discutii cu noul Guvern in aceasta privinta. (…) Compania este nerabdatoare se poarte un dialog deschis cu noul Guvern, pentru a discuta si a ajunge la o intelegere in legatura cu toate problemele si preocuparile legate de proiect”, spune Gabriel Resources, in raportul semestrial.

USL il acuza pe Basescu de „lobby” si „manipulare a bursei” Pe 22 iulie, in campania electorala pentru referendumul de demitere a presedintelui suspendat Traian Basescu, senatorul PSD Dan Sova a enumerat, printre cazurile pentru care Basescu ar putea fi anchetat daca este destituit la referendum, „lobby-ul pentru Rosia Montana”.

„Este primul presedinte al Romaniei care a facut lobby si care a facut presiuni publice asupra ministrilor pentru interesele unei companii private. In ultimii doi ani nu exista discurs al presedintelui, pozitie publica, in care sa nu fi militat si pentru Rosia Montana Gold Corporation. (…) Prin interventiile sale publice, presedintele a contribuit direct la profiturile companiei, ale carei actiuni cresteau pe bursa din Canada cu 30% la fiecare interventie mai insistenta a lui Traian Basescu”, a declarat Sova, acuzand „actiuni de manipulare a bursei” din partea presedintelui.

Productia nu va incepe mai devreme de 3 ani si jumatate

Compania estimeaza ca, daca procesul de autorizare va fi deblocat si se va obtine avizul de mediu, „in absenta oricaror alte evenimente extraordinare sau neprevazute”, in interval de circa un an vor fi achizitionate proprietatile necesare pentru dezvoltare, se vor obtine celelalte autorizatii cerute de legislatie, inclusiv cele de constructie, si va fi obtinuta si finantarea necesara pentru construirea minei de la Rosia Montana.

Odata ce va demara construirea minei, se estimeaza ca finalizarea ei va dura circa 30 de luni.

„Guvernul roman are ultimul cuvant in privinta calendarului de emitere a avizului de mediu si a tuturor celorlalte autorizatii si aprobari necesare proiectului, toate acestea depinzand si de celeritatea cu care instantele de judecata se vor pronunta in litigiile initiate de ONG-uri si de alte parti”, se precizeaza in raportul Gabriel Resources.

Nu au bani de dezvoltare in 2012 In raportul Gabriel Resources se mai spune ca, in prezent, compania lucreaza la updatarea estimarilor legate de costurile operationale si de capital ale proiectului de la Rosia Montana, urmand sa publice, in curand, un nou raport tehnic, care va include estimarile revizuite.

Ultimul raport tehnic de acest tip, din martie 2009, estima costurile totale de realizare a proiectului de la Rosia Montana la 876 milioane dolari.

„Pe baza acestui raport, compania a intocmit o estimare a necesarului de finantare pentru dezvoltarea proiectului, de circa 1 miliard de dolari, in care au fost incluse cheltuielile de capital, precum si alte nevoi legate de capitalul de lucru, dobanzi si alte costuri financiare si corporative”, se precizeaza in raport.

Pe de alta parte, in acelasi raport se afirma ca bugetul si prognoza de baza pe 2012 pentru Rosia Montana includ doar acele cheltuieli si angajamente necesare pentru prezervarea valorii investitiei companiei si pentru derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului.

Astfel, spun cei de la Gabriel Resources, dupa eventualul rezultat pozitiv al evaluarii impactului de mediu al proiectului minier, costurile totale, legate de achizitionarea proprietatilor necesare dezvoltarii si de obtinerea tuturor avizelor si aprobarilor preliminare necesare inaintarii documentatiei pentru obtinerea autorizatiilor de constructie ar putea depasi nivelul actual al rezervelor de cash ale companiei.

„La 30 iunie 2012, compania nu avea surse de cash-flow operational si nici suficiente lichiditati pentru finantarea dezvoltarii proiectului, astfel incat va avea nevoie de finantare suplimentara, care, daca nu va fi obtinuta, va duce la reducerea activitatilor si la intarzieri in implementarea proiectului”, se subliniaza in raport.

Deprecierea euro a majorat pierderile In primele 6 luni din 2012, Gabriel Resources a consemnat pierderi totale, in moneda europeana, de aproape 4 milioane de euro, in crestere cu peste 18% comparativ cu perioada similara a anului trecut (3,38 milioane euro).

In dolari canadieni, pierderile Gabriel Resources au fost de 5,25 milioane dolari canadieni in primul semestru al acestui an, cu peste 13% mai mari decat in intervalul ianuarie-iunie 2011 (4,636 milioane dolari canadieni).

Euro s-a depreciat fata de dolarul candian cu peste 4% in S1 2012, de la un curs mediu de 0,73 euro/dolar canadian in primele 6 luni din 2011 la 0,76 euro/dolar canadian in primele doua trimestre din 2012.

De altfel, in raportul Gabriel Resources se subliniaza ca majorarea pierderilor totale se datoreaza evolutiilor adverse ale cursului valutar, respectiv deprecierii euro fata de dolarul canadian, ca urmare a problemelor din uniunea monetara europeana.

Volatilitate mare la bursa

Actiunile Gabriel Resources, companie listata la bursa din Toronto, s-au prabusit cu peste 76% in prima jumatate a acestui an, pretul scazand de la 6,28 dolari canadieni/titlu in prima sedinta de tranzactionare din 2012 la 1,55 dolari canadieni/titlu la sfarsitul lunii iunie.

Doar in al doilea trimestru din 2012, actiunile Gabriel Resources s-au depreciat cu 68,75%. De pe 29 iunie pana pe 3 august inclusiv, pretul actiunii a crescut cu 20%, la 1,86 dolari canadieni/titlu.

Gabriel Resources a fost fondata in 1997, compania fiind construita cu ajutorul omului de afaceri de origine romana Frank Timis, care s-ar fi retras in 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.

Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, din mai 2011, printre actionarii principali ai companiei se numara Paulson&Co Inc. (17,62%), fondul de hedging al cunoscutului om de afaceri John Paulson, care a devenit miliardar in 2007 pariind impotriva obligatiunilor bazate pe credite ipotecare subprime, sau Electrum Strategic Holdings (17,62%), firma ce face parte din grupul de companii controlat de Thomas Kaplan, un investitor important in proiecte aurifere.

Alti actionari importanti sunt compania Newmont Canada Limited (14,42%), unul dintre cei mai mari producatori de aur din lume , si Baupost Group (11,37%), un fond de hedging fondat si condus de omul de afaceri american Seth Klarman, care detine, printre altele, companii din sectorul minier al Canadei.

Salariati mai multi si datorii mai mari la RMGC Pe de alta parte, intarzierea autorizarii proiectului aurifer de la Rosia Montana a dus la reducerea pierderilor operationale ale companiei, de la 9,374 la 5,301 milioane dolari canadieni, intrucat anumite obligatii de plata pe unele scheme de compensare a detinatorilor de optiuni pe actiunile Gabriel Resources au fost amanate din cauza intarzierii autorizarii, ducand la reducerea cheltuielilor cu aceste compensatii.

„Compania se asteapta sa inregistreze in continuare pierderi operationale, pana in momentul in care productia comerciala generatoare de venituri va demara la Rosia Montana”, se stipuleaza in raportul Gabriel Resources.

Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice (MFP), compania de proiect Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), detinuta in proportie de 80,69% de Gabriel Resources, a consemnat, in 2011, pierderi de 161,03 milioane lei (circa 38 milioane euro), cu 2,6% mai mici decat in 2010, cand acestea s-au cifrat la 165,40 milioane lei (39,28 milioane euro).

Numarul mediu de salariati al RMGC a crescut cu peste 52% (164 persoane), de la 314 in 2010 la 478 in 2011, iar datoriile companiei s-au majorat cu aproape 30%, de la la 910,01 milioane lei in 2010 la 1,18 miliarde lei anul trecut.

Statul roman detine 19,31% din actiunile RMGC, prin Minvest Deva.

Gabriel Dumitrascu, seful Directiei de privatizare din Departamentul Energie, facut joi cateva precizari legate de listarea companiilor energetice de stat. Oficialul a declarat ca s-a decis amanare pentru sfarsitul lunii august a vanzarii a 10% din actiunile Nuclearelectrica.

“Tehnic, listarea Nuclearelectrica trebuia sa inceapa, dar nu a inceput din cauze independente de noi. (…) Nu are rost sa pornesti o listare in august, care e luna moarta. Vom amana pana la finele lui august”, a afirmat Dumitrascu intr-o conferinta pe teme energetice.Guvernul spera sa obtina 300-350 milioane lei prin oferta de vanzare pe bursa a 10% din actiunile detinute de stat la Nuclearelectrica, o transa reprezentand 85% din aceste titluri urmand sa fie alocata investitorilor institutionali.Inainte de listarea la Bursa, Nuclearelectrica va emite actiuni noi, pentru majorarea capitalului cu 11,077%, din care 10% vor fi vandute la bursa, iar 1,077% vor putea fi cumparate de Fondul Proprietatea, in baza dreptului de preferinta.Listarea Nuclearelectrica este intermediata de consortiul format din firmele de brokeraj Swiss Capital si BT Securities.Compania este sub autoritatea Ministerului Economiei, statul detinand 90,28% din actiuni.

Romgaz- listare duala

Ministerul Economiei vrea sa obtina 600 milioane euro din vanzarea pe bursa a 15% din actiunile Romgaz Medias, in noiembrie, si ia in calcul o listare duala, la Bucuresti si Varsovia sau Londra. “In noiembrie suntem hotarati sa lansam listarea Romgaz. Lucrurile sunt ceva mai simple, pentru ca pe piata de capital este perceputa ca un foarte bun plasament. Suma de 600 milioane de euro pentru 15% este putin cam mare pentru posibilitatile pietei de capital, de aceea analizam o listare duala, la BVB si alternativa fie la Londra, fie la Varsovia”, a explicat Dumitrascu. Listarea la bursa a Romgaz, companie controlata de stat, a fost amanata de mai multe ori in ultimii ani, la fel cum s-a intamplat si cu alte companii din portofoliul statului.

Dumitrascu a adaugat ca listarea Romgaz la Varsovia ar avea avantaje pentru ca piata de capital poloneza este “interesanta, ajunsa la maturitate si efervescenta”, dar si dezavantajul apropierii geografice de Bucuresti. Totusi, Dumitrascu apreciaza ca Romgaz ar putea sa intre in indicele bursei de la Varsovia si astfel ar avea vizibilitate.

Hidroelectrica si Electrica, anul viitor

In cazul Hidroelectrica s-a hotarat ca firma sa fie pregatita pentru listarea la bursa in toamna anului viitor. “”Anticipam ca Hidroelectrica va fi in pozitia de listare undeva in toamna anului viitor. Hidroelectrica va fi o piatra de incercare interesanta, importanta si, asa cum este Romgaz in 2013 o listare de maxim interes, la fel va fi si Hidroelectrica in 2014″, a explicat Dumitrascu. Hidroelectrica a inregistrat un profit de 481 milioane lei in primele 6 luni ale anului 2013, mai mare cu 47 de milioane lei decat profitul bugetat pe intregul an 2013.

De asemenea, autoritatile iau in calcul ca pana la sfarsitul lunii aprilie 2014 sa fie lansata operatiunea de listare a Electrica.”La Electrica apar o serie de probleme legate de structura corporatista a grupului. Este Hotararea de Guvern data din martie. Vizam o privatizare majoritara, prin majorare de capital. Statul va ramane cu 49%, iar plasamentele private reunite vor detine 51%. In grupul Electrica intra, in momentul de fata, si participatiile minoritare la companiile de distributie privatizate. Vorbim de un 20% la Enel, la E-ON si asa mai departe”, a spus Dumitrascu.

Potrivit acestuia, in urma proceselor de privatizare nu toate obligatiile din contractele de privatizare au fost indeplinite de catre cumparatori. “In urma controalelor Curtii de Conturi s-a ajuns la niste imputatii, sa le numesc asa, destul de consistente. Au inceput niste procese care au ajuns la Curtile de arbitraj. Pretentiile Electrica sunt undeva in jur de 1,5 – spre 2 miliarde de euro, vorbim de sume insemnate. In schimb, cei vizati vin in aparare cu un alt mecanism de calcul al penalitatilor si, dupa parerea dansilor, penalitatile insumate ar fi undeva la 500 – 700 milioane euro. Constatati ca diferenta este mare intre ce se pretinde de unii si ce se pretinde de ceilalti. Lasand aceste pachete de actiuni in Electrica, rezultatul final, valoarea pe actiune si pretul minim indicat de evaluator, va fi viciat si supus discutiilor. Decizia noastra a fost sa extragem participatiile de care discutam sa le plasam intr-un fond controlat de Departamentul de Energie, urmand ca Departamentul sa continue demersurile de recuperare a pretentiilor emise anterior de Electrica si sa gestioneze aceste pachete de actiuni, iar Electrica ca Grup sa aiba o structura corporatista si de capital curat, care sa nu ridice atatea intrebari”, a precizat oficialul Departamentului pentru Energie.

El a mai spus ca, in paralel, se va desfasura o actiune importanta de restructurare la nivel de grup. “In urma reorganizarilor grupului Electrica au aparut Electrica Serv pe zonele neprivatizate si alte cinci societati de servicii energetice. Trei dinte aceste societati sunt in stare vadita de insolventa. Acolo unde distributia este privata nu au mai apelat la serviciile societatii de stat, care in mod clasic asigura intretinerea de retele. Si-au format propriile structuri. Trei dintre cele cinci societati de servicii energetice au bilanturi negative, pe zi ce trece se indatoreaza tot mai mult, intr-un cuvant devin insolvabile. In perioada urmatoare, toate cele cinci societati vor intra intr-o procedura de reorganizare, dar mai mult ca sigur, pe baza datelor economice, trei vor intra intr-o procedura rapida de lichidate-dizolvare. Actiunea trebuie sa se petreaca din aceasta toamna, ca pana la finalul anului sa curatam bilantul consolidat al grupului Electrica. Restructurarea va viza si alte zone din grupul Electrica. Si in distributie sunt segmente supradimensionate. Una dintre ele are peste 90 de oameni in zona IT si peste 60 in contabilitate. Asa poate fi transformata distributia intr-o firma de soft si sa faci concurenta lui Deloitte pe auditul economic”, a mai afirmat Dumitrascu.

Pentru cea mai mare companie ca numar de angajati dar si una dintre cele mai „capusate”, statul roman nu mai are cum sa fie un proprietar de incredere. Compania Nationala Posta Romana (CNPR) prezinta interes pentru investitori mai ales pentru ca are cea mai extinsa infrastructura. Atractivitatea pe termen scurt e data si de existenta unui client sigur, Ministerul Muncii, pe partea cu plata pensiilor. Punctele slabe ale companiei pentru investitori sunt fondurile mari necesare pentru modernizare si adaptarea companiei la piata actuala.

Daca privatizarea Oltchim nu vine insotita cu o cerere clara pentru produsele companiei, cu totul alta e situatia in cazul unor giganti de stat precum CFR Marfa sau CNPR. Privatizarea acestora din urma are la baza cererea actuala si potentiala pentru produsele si serviciile lor. In plus, managementul clientelar prezent la toate companiile de stat poate avea un singur leac: privatizarea.

La fel de adevarat este si ca pregatirea acestui proces se poate face prost, asa cum s-a mai intamplat in cazul altor companii de stat. Este de altfel unul dintre motivele pentru care cuvantul privatizare a capatat in ultima vreme conotatii negative. Acest lucru s-a intamplat insa tocmai pentru faptul ca nu au fost bine pregatite. Iar asta poate sa inceapa cu stabilirea unui pret onest, care sa tina cont atat de lipsurile cat si de atuu-rile companiei.

Ordin de la UE

In anii ’90 a inceput in Europa un proces treptat dar generalizat de liberalizare atat pe piata energiei cat si pe piata serviciilor. Monopolurile de stat se destrama de atunci incet-incet. Chiar daca privatizarile locale nu sunt privite mereu cu ochi buni de populatie, in prezent una dintre cele mai frecvente nemultumiri este aceea legata de plata salariilor si a pensiilor, ca urmare a bugetului redus.

Putini se intreaba insa cu cat mai greu ar fi platite salariile si pensiile daca am fi sustinut si in prezent prin subventii enorme de la buget colosii industriali care au fost privatizati in anii din urma. Drept urmare, pentru descarcarea bugetelor de stat de povara acestor subventii care deseori duceau doar la pierderi enorme, s-a trecut la privatizari. Serviciile postale insa au fost lasate mai la urma in privinta liberalizarii si a privatizarilor.

Abia in 2006, Comisia Europeana si-a prezentat intentiile de eliminare a monopolurilor postale nationale, planurile fiind atunci ca eliminarea sa aiba loc pana in anul 2009. Lucrurile insa au fost tergiversate, ca urmare a opozitiei constante a tarilor din partea de sud in special. Dupa inceperea procesului de liberalizare semnalizata odata cu publicarea de Comisia Europeana a Cartilor Verzi si Alba legate de liberalizarea serviciilor postale si dupa negocieri, in ianuarie 2008 a fost adoptata a treia Directiva privind deschiderea pietelor serviciilor postale in UE-27.

Unul dintre motivele pentru care, pe plan european, serviciile postale au fost lasate la urma poate fi si acela ca, in multe tari, se considera ca afacerile mergeau bine in paralel cu concurenta privata, fara prea mult sprijin de la stat. In tari precum Franta, Republica Ceha, Polonia, Ungaria, aceste afaceri sunt considerate viabile inca si in prezent, chiar daca sunt de stat. Si asta macar in sensul ca nu reprezinta nicidecum o mare povara pentru buget. Chiar daca acesta nu este un criteriu pentru a califica o afacere drept buna sau nu, administratiile respectivelor tari aleg sa pastreze macar partial caracterul social al acestor servicii.

Nu e cazul insa in Romania, unde pierderile s-au inmultit enorm din anul 2005 pana in prezent. Si toate acestea in timp ce Postele vecine se laudau cu afaceri si profituri mari, dar si cu modernizarea infrastructurii. Drept urmare, ca o continuare a presiunilor UE, statul s-a pregatit in prima instanta sa scoata la vanzare un pachet minoritar de actiuni. Vazand ca nimeni nu se arata interesat sa bage bani intr-o companie deocamdata paguboasa si fara sa aiba niciun control in redresare, pachetul scos la vanzare este acum de 51%.

Atu-urile Postei

Un lucru e clar: daca CNPR nu ar avea potential de a face profit, niciun investitor serios nu s-ar arata interesat. Or, investitorii si-au aratat deja interesul. Dan Nica, ministrul Comunicatiilor vorbea chiar de un numar mare de investitori, in jur de zece, dintre care unii listati la bursa. Ce atuu-ri are insa Posta?

„Reteaua de oficii postale (asset important in comertul online), capacitatea de transport, poate chiar si numarul de angajati” sunt printre avantajele competitive cu care un manager bun al Postei ar putea sa o aduca pe profit, considera Octavian Badescu, secretar general al Asociatiei Operatorilor de Curierat din Romania (AOCR). Unele dintre aceste potentiale atu-uri pot fi intoarse impotriva societatii, cum se intampla de fapt in momentul de fata. “Exista un personal excedentar pe anumite zone si poate chiar si pe ansamblu, mai ales in raport cu veniturile actuale”, precizeaza Octavian Badescu.

Pe langa Ministerul Muncii, client sigur pentru care nu mai trebuie costuri de marketing ca sa-l atraga, Posta mai are si alte avantaje. “Posta Romana are cea mai extinsa infrastructura si are acces la sistemul de transport feroviar, nu vad cum ar putea sa nu creasca, daca are un bun management. Pe langa aceste avantaje, organizatia are puterea sa gestioneze peste 400 de milioane de expeditii anual”, a declarat Mihai Plesea, director de marketing la OTTO Curier.

Accesul prin capilaritatea dezvoltata a retelei la persoanele fizice poate fi intr-o anumita masura un avantaj. Asta daca livrarile nu se limiteaza doar la pensiile trimise in spatiul rural ci si la alte tipuri de servicii care ar putea fi implementate.

In Romania, populatia este in mica masura bancarizata. Situatia ar putea dura pe termen lung. Avantajul Postei aici este ca lucreaza foarte mult cu persoane fizice.

O neclaritate ramane aceea a profitabilitatii serviciului universal, care se poate transforma intr-un atuu, dar mai ales cu ajutorul statului. “Ceea ce este aproape sigur este ca Posta Romaana va continua sa asigure serviciul universal iar eventualele pierderi financiare ce deriva din aceasta obligatie vor fi compensate, dar conditiile in care se va face acest lucru vor fi stabilite de catre Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM)”, sustine Dan Rosu, director de dezvoltare Total Post.

Lipsuri

La acest capitol, spatiul dedicat din revista este mult prea mic. Le vom schita doar, trecand peste pierderile acumulate de-a lungul timpului (400 milioane de lei doar in trei ani) dar si peste faptul ca in ultimii ani, numarul mare al contractelor „cadou”, fara licitatii au ajuns la… DNA. Ne vom limita doar la care este acum calitatea obiectului supus privatizarii, mai ales prin prisma investitiilor care trebuie facute.

Una dintre justificarile pierderilor a fost migrarea clientilor pe on-line, sustineau de curand reprezentantii operatorului. Falsa justificare. Nu e clar deloc ce anume a impiedicat compania sa se adapteze nevoilor clientilor. Asta in conditiile in care companiile private care concureaza cu operatorul de stat pe segmentul de livrari colete isi creeaza servicii noi si moderne, adaptate. Timp in care Posta nu a reusit sa-si modernizeze decat 200 din cele 6.000 de oficii.

De servicii ce sa mai vorbim… De ce la Posta nu se poate face plata prin SMS pentru colete, ca sa dam doar un exemplu pus deja in practica de companii de curierat moderne? Investitiile in modernizare sunt infime.

Compania de stat are o profitabilitate extrem de redusa per angajat comparativ cu firmele de curierat. “Pretul unei privatizari mai este influentat nu doar de situatia financiara, ci si de investitiile necesare, de ce reforme sunt necesare, de calitatea managementului, de calitatea resurselor umane in general, mai ales ca vorbim de o firma din sectorul serviciilor. Este nevoie de mult training acolo”, adauga fondatorul Badescu, care este si fondatorul Sameday Courier. Tot acesta constata ca daca in cazul firmelor de curierat, ponderea cheltuielilor cu personalul este de circa 40%, in cazul Postei, aceasta pondere este de doua ori mai mare.

In plus, personalul care face munca de teren in cazul Postei, una dintre activitatile de baza ale institutiei, reprezinta doar a treia parte din totalul personalului. Problema este insa ca un investitor trebuie sa ia in calcul pericolul unei rezistente la schimbare din partea fortei de munca angajate, lucru care nu exclude grevele.

Se mai trimit scrisori? „Cu volume de 10 ori mai mici decat media europeana, Romania este pe penultimul loc in Europa la traficul de scrisori pe cap de locuitor, piata locala fiind estimata la aproximativ 450 milioane de scrisori in 2012. O explicatie pentru aceste diferente ar putea fi faptul ca traficul institutional este scazut”, spune directorul de la Total Post. Situatia nu este valabila insa doar pentru scrisori. Si in cazul altor printuri situatia este schimbatoare.

„E foarte probabil ca in cinci ani sa existe mai putine facturi printate sau reclama pe print, unele dintre produsele care fac parte din categoria care va fi lasata la liber de actualul monopol al Postei”, atentioneaza Badescu.

Ramane de vazut cati investitori seriosi se vor inghesui sa cumpere 51% din CNPR. Ar fi bine poate ca numarul acestora sa fie la fel de mare precum al oamenilor care, in absenta unor servicii moderne de plati, stau la coada la Posta.