Cand Rusia si-a lansat anul trecut invadarea pe scara larga in Ucraina, raspunsul lumii corporative a fost puternic si clar. Gigantii corporativi de la Adidas si Disney, pana la Bank of America si Toyota, au promis sprijin financiar si moral pentru Ucraina si ucraineni. Directori generali, inclusiv Tim Cook de la Apple si Jane Fraser de la Citi Group, au purtat revere cu steag ucrainean in semn de solidaritate.
Multe firme, inclusiv gigantul petrolier ExxonMobil si marca de bunuri de uz casnic Unilever, au condamnat Moscova in termeni explici.
Peste 1.000 de companii s-au angajat in cele din urma sa inceteze sau sa reduca afacerile in Rusia, pe masura ce perceptiile despre Moscova s-au acru la nivel global.
Raspunsul marilor afaceri la conflictul Israel-Hamas a fost redus in comparatie.
Multe marci cunoscute care au adoptat o pozitie vocala fata de razboiul din Ucraina au refuzat sa intervina asupra conflictului din Orientul Mijlociu.
Cei care au avut – precum Microsoft, Google, Hewlett Packard, JP Morgan si Goldman Sachs – si-au exprimat sprijinul pentru Israel si au condamnat Hamas pentru atacul multiplu al gruparii armate de sambata, care a ucis cel putin 1.300 de persoane si a ranit aproximativ 3.400.
In schimb, marile corporatii au pastrat tacerea asupra raidurilor aeriene de represalii ale Israelului asupra Gaza, care pana acum au ucis cel putin 1.799 de palestinieni si au ranit peste 6.300.
Organizatiile Natiunilor Unite si grupurile de ajutor au avertizat in continuare cu privire la o catastrofa umanitara viitoare in Gaza, dupa ce Israelul a ordonat ca 1,1 milioane de palestinieni blocati in enclava sa se deplaseze spre sud in decurs de 24 de ore inainte de o ofensiva terestra asteptata.
Pentru companiile cunoscute pentru ca isi promoveaza acreditarile in justitie sociala, conflictul Israel-Palestina reprezinta o problema deosebit de dificila de luat in considerare datorita sensibilitatilor si dinamicii complexe implicate, potrivit expertilor in marketing.
Rahat Kapur, editor al publicatiei din industrie Campaign Asia, a declarat ca nivelul de complexitate istorica si nuantare implicat in conflict face companiile sa fie precaute sa se introduca si sa se angajeze in „brandificare”.
„Exista tentatia de a emite puncte de vedere binare pentru a arata fervoare si forta, care de multe ori se intoarce impotriva lor atunci cand baza lor sau baza de consumatori este capabila sa treaca peste aceste eforturi”, a spus Kapur pentru Al Jazeera.
„In mod similar, pozitiile performative ale marcii in zonele sociale pot duce adesea la mai multe reactii, la deteriorarea reputatiei fara precedent si la pierderea peste noapte a sentimentului si loialitatii clientilor, toate acestea fiind incredibil de dificile, consumatoare de timp si costisitoare de recuperat.”
Aratarea sprijinului pentru Palestina in special este probabil o miscare riscanta pentru companiile din tarile occidentale, multe dintre care descriu Hamas ca un grup „terorist”.
Expresiile de solidaritate in tari precum Statele Unite si Regatul Unit au fost in mare parte limitate la organizatii mici, cum ar fi asociatiile studentesti si sustinatorii Brigazii Verde a Clubului de Fotbal Celtic.
In SUA, mitingurile pro-palestiniene din saptamana trecuta s-au confruntat cu greutati din partea criticilor care au acuzat organizatorii ca justifica violenta Hamas.
Franta a interzis categoric toate protestele pro-palestiniene din motive de ordine publica, in timp ce Germania, Australia, Tarile de Jos si Marea Britanie au avertizat sau au restrictionat grupurile pro-palestiniene acuzate ca sprijina Hamas sau sustin opinii anti-evreiesti.
„Contramasura Israelului sub denumirea de Operatiunea Sabii de Fier a dus, de luni, la moartea a sute de palestinieni, dintre care multi erau copii”, a declarat Carl Rhodes, decanul Scolii de Afaceri a Universitatii de Tehnologie din Sydney, pentru Al Jazeera.
„Nu a existat niciun raspuns vizibil din partea corporatiilor occidentale, ale caror actiuni par mai mult politice decat cu adevarat umanitare.”
Marile afaceri s-au confruntat, de asemenea, cu critici pentru ca nu au condamnat mai puternic cel mai mortal atac din Israel de la infiintarea tarii.
CEO-ul Anti-Defamation League, Jonathan Greenblatt, a declarat pentru CNN intr-un interviu saptamana aceasta ca raspunsul corporatist american a fost „dezamagitor in cel mai bun caz, dezastruos in cel mai rau caz”.
Consumatorii insisi au dat semnale ambivalente despre daca favorizeaza companiile care intervin in chestiuni sociale si politice.
Intr-un sondaj din 2019 realizat de Sprout Social, mai mult de doua treimi dintre consumatorii americani au declarat ca este „important ca marcile sa ia o pozitie publica asupra problemelor sociale si politice”.
Cu toate acestea, putin peste jumatate au spus ca vor boicota marcile care nu se „aliniaza cu propriile lor opinii”, in timp ce 34% au spus ca isi vor reduce cheltuielile pentru ele.
In 2020, un sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew a constatat ca 55% dintre utilizatorii americani de retele sociale s-au simtit „uzati” de postarile politice in general.
Felipe Thomaz, profesor asociat de marketing la Said Business School din Oxford, a spus ca perceptiile despre campaniile de justitie sociala ale companiilor se reduc adesea la convingerile si valorile personale ale indivizilor.
„Folosim marcile ca o modalitate de a comunica lucruri despre noi insine, … asa ca este rezonabil sa ne dorim ca marcile sa reflecte opinia ta despre lume”, a spus Thomaz pentru Al Jazeera.
Thomaz a spus ca miza este deosebit de mare in timpul razboiului, motiv pentru care marcile prefera adesea sa ramana la comentarii generale care condamna violenta sau sa nu spuna nimic.
„Cand marcile adopta o pozitie opusa majoritatii utilizatorilor sai, acea declaratie devine un atac la adresa identitatii lor si se revolta. Deci este riscant”, a spus el.
