Noi cu cine votam daca vrem investitii?

Partidele se intrec in a promite masuri care sa promoveze cresterea economica, insa exista riscul ca adevaratii castigatori ai alegerilor sa fie creditorii externi. Cu cateva zile inaintea alegerilor se pune problema, mai mult ca niciodata, care vor fi primele masuri dupa alegeri si daca acestea vor viza intrarea investitiilor straine intr-un context in care acestea au ajuns la un nivel neglijabil si golul de finantare al deficitului extern e “acoperit temporar din rezerva internationala a BNR”, dupa cum remarca Ionut Dumitru.

Radu Craciun observa ca in momentul de fata nicio forta politica nu se grabeste sa prezinte un buget pentru 2013, ceea ce-l face sa creada ca, dupa alegeri, bugetul nu va fi facut pe criterii populiste, ci de dezvoltare economica si pastrare a echilibrelor macro. Laurian Lungu apreciaza ca e posibil sa asistam la reducerea unor taxe in paralel cu masuri care sa creasca baza de impozitare. Florin Citu avertizeaza insa ca, indiferent cine va castiga alegerile, exista o presiune foarte mare de la FMI pentru majorarea impozitelor. Aurelian Dochia conchide ca echilibrul bugetar si cresterea economica sunt pentru investitori si creditori cei mai importanti indicatori ai solvabilitatii unei tari.

1. Care credeti ca vor fi primele masuri pe care le va lua Guvernul dupa alegeri? Considerati ca vor fi in masura sa stimuleze fluxul de investitii straine?

2. Apreciati ca Romania are mai mare nevoie de investitii straine directe sau de fonduri europene?

3. Cu ce sunteti de parere ca ar trebui sa “garanteze” Romania in fata creditorilor internationali: cu capacitatea de a genera crestere economica sau cu rezerva valutara in luni de import?

Radu Craciun, director general-adjunct Eureko:

1. Faptul ca in momentul de fata nicio forta politica nu se grabeste sa prezinte un buget pentru 2013 ma face sa sper ca, dupa alegeri, acest buget nu va fi facut pe criterii populiste, ci pe criterii de dezvoltare economica si pastrare a echilibrelor macroeconomice.

2. Romania are nevoie si de una, si de alta. Avantajul celei de-a doua categorii de fonduri e ca nu trebuie sa concurezi cu alte tari pentru ele. Investitiile straine directe pot fi mai putin birocratice si, in plus, nu depind de abilitatea locala de a le pune la treaba.

3. Creditorii internationali se uita mai degraba la dinamica parametrilor macro decat la o poza statica. Din acest motiv, cred ca cea mai buna garantie pe care Romania ar putea-o oferi ar fi cresterea economica si stoparea cresterii indatorarii externe.

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal:

1. Conform datelor din balanta de plati externe, in momentul de fata deficitul de cont curent nu este finantat autonom cu fluxuri private de capital, golul fiind acoperit temporar din rezerva internationala a BNR. In lipsa interventiei BNR, intrarile private de capital fiind foarte reduse, cursul de schimb s-ar deprecia, iar deficitul extern s-ar ajusta suplimentar, cu efect negativ aditional asupra activitatii economice. Este crucial ca fluxurile private de capital sa revina in Romania, iar absorbtia fondurilor europene sa creasca semnificativ.

Atractivitatea pentru investitiile straine directe va creste numai in masura in care vom implementa o agenda de reforme structurale foarte profunde care sa imbunatateasca competitivitatea economiei. Credibilitatea si predictibilitatea politicilor economice sunt esentiale. In plus, in 2013-2014 Romania va avea varfuri de plata a datoriei externe. Daca am cumula si dobanzile de plata, Ministerul Finantelor Publice si BNR vor trebui sa plateasca in urmatorii doi ani datorii de circa 13 miliarde de euro. Daca nu reusim sa atragem noi finantari din pietele private externe si nu absorbim mai multi bani europeni nerambursabili, rezerva BNR ar putea scadea rapid. Credibilitatea externa e cruciala pentru accesul la pietele private.

2. Cred ca Romania are nevoie urgenta in primul rand de fonduri europene, dar si de investitii straine directe. Data fiind perspectiva unor intrari de capital din strainatate mult mai mici decat in trecut, absorbtia fondurilor UE reprezinta una dintre putinele solutii de finantare a investitiilor din economie, negeneratoare de datorie externa. Absorbtia fondurilor UE poate reprezenta un stimul puternic in economie, care devine crucial in contextul constrangerii legate de politica fiscala discretionara impusa de noul pact fiscal de la nivel european.

Investitiile straine directe sunt o sursa de finantare mult mai stabila decat creditele (vizand un orizont de timp mai lung) si stimuleaza potentialul de crestere economica al tarii, diminuat in perioada postcriza. E importanta insa si calitatea investitiilor – valoarea adaugata creata in economie, interconectarea cu subcontractorii locali, sectorul de activitate (inainte de criza, o mare parte a investitiilor straine directe au mers in sectorul “non-tradable” – constructii, imobiliare, comert, servicii financiare).

3. Cred ca Romania ar trebui sa garanteze cu seriozitatea politicilor economice si cu respectarea angajamentelor fata de FMI/CE/BM, mai ales in termeni de reforme structurale. In plus, stabilitatea politica si predictibilitatea politicilor economice sunt cruciale in deciziile investitorilor straini.

Aurelian Dochia, consultant financiar:

1. Programele partidelor sunt foarte generale si imi e imposibil sa spun care ar fi primele masuri ce ar putea fi considerate. Oricum, nu cred ca investitiile straine pot fi stimulate printr-un set de masuri dedicate acestora si nu imediat dupa alegeri. Investitorii vor ramane in expectativa o vreme, sa vada incotro se indreapta noul guvern si economia. Investitiile straine vor veni daca economia da semne de redresare. Cu alte cuvinte, intai trebuie sa punem economia pe traiectoria de crestere si apoi vor veni investitorii. Nu este cazul sa asteptam cu speranta ca vine altcineva sa ne scoata din criza.

2. Investitiile straine directe sunt complementare si nu concurente cu investitiile nationale, inclusiv cele realizate cu fonduri europene. Orice investitor, fie el national sau din afara, este incurajat sa investeasca daca poate beneficia si de unele programe europene. Fondurile UE nu sunt atrase si nu produc rezultate decat prin intermediul companiilor si institutiilor publice care activeaza in economie. Avem nevoie atat de investitii straine directe, cat si de fonduri europene si trebuie sa cream conditiile ca aceste surse de finantare sa se potenteze reciproc.

3. Rezervele valutare, oricat de ridicate ar fi, sunt oricum limitate, si la ele nu s-ar apela decat in conditii de urgenta, de criza. In functionarea normala a economiei, increderea este data de potentialul economiei de a genera venituri suficiente pentru plata tuturor obligatiilor, de aceea echilibrul bugetar si cresterea economica sunt pentru investitori si creditori cei mai importanti indicatori ai solvabilitatii unei tari.

Laurian Lungu, analist independent:

1. Masurile vor depinde de structura si componenta noului guvern. Este posibil sa asistam la reducerea unor taxe/impozite in paralel cu masuri care sa creasca baza de impozitare. Dar capacitatea efectiva de manevra a autoritatilor va fi constransa de perspectivele cresterii economice. Necesitatea de a limita deficitul bugetar si costul relativ ridicat (vizavi de anii 2007-2008) cu dobanda datoriei publice, vor restrictiona cheltuielile. Stimularea investitiilor straine este un proces care necesita timp. Chiar daca se va adopta un set de masuri potrivite in acest sens, dificultatile de finantare de pe pietele externe, precum si credibilitatea scazuta a autoritatilor in acest moment vor limita fluxul imediat al investitiilor straine.

2. Economia Romaniei are nevoie de ambele surse de finantare atat timp cat acestea sunt directionate catre activitati de investitii in capitalul fizic si uman care ulterior vor stimula competitivitatea. Evident, exista limite in economie in ceea ce priveste capacitatea de absorbtie a acestor fonduri. Fondurile europene, de exemplu, sunt benefice pentru economie in anumite conditii. Trebuie eliminat riscul unei dependente exagerate pe viitor ale acestora asupra cresterii economice la fel cum trebuie limitat puternic efectul de substitutie pe care aceste fonduri pot sa-l genereze in dauna capitalului privat.

3. In conditiile economice de astazi ambele elemente ajuta, chiar daca ele au roluri diferite. Capacitatea de a genera crestere economica depinde, in mare masura, de calitatea politicilor autohtone, transparenta si credibilitatea acestora. Pe de alta parte, un nivel adecvat al rezervei valutare ofera o garantie suplimentara investitorilor cu privire la minimizarea efectelor create de potentiale dezechilibre ale balantei de plati si, deci, le ofera o motivatie de a-ti mentine capitalul in tara in ipoteza unor tensiuni pe pietele financiare. In cele din urma insa, indeplinirea unor pre-conditii pentru cresterea economica, un set de politici clare, o predictibilitate crescuta a deciziilor autoritatilor si stabilitatea legislativa preced orice alte „garantii” pe care o tara le poate oferi.

Florin Citu, economist independent:

1. Raspunsul la aceasta intrebare depinde mai mult ca niciodata de rezultatul alegerilor si de componenta guvernului. Dar, indiferent de cine va castiga alegerile, cred ca exista o presiune foarte mare de la FMI pentru cresterea impozitelor, presiune ce nu cred ca va putea fi respinsa de oficialii romani. Exista sanse foarte mari ca in 2013 sa asistam la impozite mai mari si, cu siguranta, vom asista la cresterea ratei marginale de impozitare pentru ca o mare parte din deductibilitati vor disparea. Nu cred ca exista masuri care sa stimuleze investitiile straine. Singurul lucru pe care guvernul trebuie sa-l faca e sa se asigure ca drepturile de proprietate sunt respectate, ca justitia e independenta si sa promoveze competitia in toate sectoarele din economie.

2. Romania are nevoie de import masiv de capital, fie ca vine sub forma de investitii directe sau fonduri europene. Eu nu cred in efectul fondurilor europene, dar Romania trebuie sa inceapa sa speculeze in interes propriu apartenenta la UE. Cu siguranta un succes in atragerea de fonduri europene va duce Romania catre o noua perioada de „boom” si apoi de recesiune, dar este singurul mod prin care Romania, cu clasa politica actuala si educatia economica a cetatenilor, poate sa evolueze.

3. Dintre cele doua, un potential de crestere mare este cel mai bun garant. Dar nu este singurul lucru care conteaza. Mult mai importante sunt stabilitatea si predictibilitatea politicilor (economice, sociale etc.) si o cat mai mica imixtiune a statului in economie.