Distrugerea celor mai curate paduri tropicale din lume a continuat intr-un ritm neobosit in 2023, in ciuda scaderilor dramatice ale pierderilor de paduri in Amazonia braziliana si columbiana, arata noile cifre. O zona aproape de dimensiunea Elvetiei a fost curatata din padurile tropicale netulburate anterior, insumand 37.000 km patrati (14.200 mile patrate), conform cifrelor compilate de World Resources Institute (WRI) si Universitatea din Maryland. Aceasta este o rata de 10 terenuri de fotbal pe minut, adesea determinata de mai multe terenuri aduse in agricultura in intreaga lume.
In timp ce Brazilia si Columbia au inregistrat scaderi mari ale pierderilor de padure de 36% si, respectiv, 49%, sub politicile de mediu ale presedintilor Luiz Inacio Lula da Silva si Gustavo Petro, aceste scaderi au fost compensate de cresteri mari in Bolivia, Laos, Nicaragua si alte tari.
De asemenea, Canada a inregistrat o pierdere record de padure din cauza incendiului, pierzand mai mult de 8 milioane de hectare (20 de milioane de acri).
Mikaela Weisse, directorul Global Forest Watch la WRI, a declarat: „Lumea a facut doi pasi inainte, doi pasi inapoi cand vine vorba de pierderea padurilor de anul trecut.
„Scaderile abrupte in Amazonia braziliana si Columbia arata ca progresul este posibil, dar pierderea in crestere a padurilor in alte zone a contracarat in mare masura acest progres”, a spus ea. „Trebuie sa invatam de la tarile care incetinesc cu succes defrisarea.”
Schimbarile in utilizarea terenurilor – din care defrisarea este o componenta centrala – reprezinta a doua cea mai mare sursa de emisii de gaze cu efect de sera si un factor principal al pierderii biodiversitatii. Conservarea padurilor tropicale este esentiala pentru a limita incalzirea globala la 1,5 C (2,7 F) peste nivelurile preindustriale, potrivit cercetatorilor.
Expertii au avertizat ca defrisarea continua inseamna ca guvernele sunt periculos de indepartat atunci cand vine vorba de a-si indeplini angajamentele privind clima si biodiversitatea. La conferinta privind clima Cop28 din Dubai, guvernele au convenit asupra necesitatii de a opri si inversa pierderea si degradarea padurilor pana in 2030, dupa angajamentul liderilor mondiali la Cop26 din Glasgow de a pune capat distrugerii acestora in acest deceniu.
Dar noile cifre arata ca lumea este departe de a atinge aceasta tinta, cu putine schimbari in pierderea globala a padurilor de cativa ani.
In timp ce Brazilia si-a incetinit semnificativ rata de pierdere a padurilor, tara a ramas una dintre primele trei tari pentru pierderea padurilor tropicale primare, alaturi de Republica Democrata Congo si Bolivia. Impreuna, ei au reprezentat mai mult de jumatate din totalul distrugerii globale.
Bolivia a inregistrat o crestere majora a pierderii padurilor pentru al treilea an consecutiv – in ciuda faptului ca are mai putin de jumatate din padurile din alte tari majore cu paduri tropicale, cum ar fi RDC si Indonezia – in mare parte determinata de expansiunea culturii de soia.
Laos si Nicaragua au pierdut bucati majore din padurea tropicala neatinsa ramasa in 2023, defrisand 1,9% si, respectiv, 4,2% intr-un singur an, ceea ce cercetatorii au spus ca se datoreaza faptului ca padurile foarte fragmentate din tarile care fusesera deja defrisate pe scara larga pot fi adesea sterse mai repede.
In Laos, expansiunea agriculturii este alimentata de cererea de marfuri din partea Chinei, in timp ce in Nicaragua, fermele de vite si extinderea agriculturii sunt de vina.
In ciuda lipsei de progres general in cifrele pentru 2023, cercetatorii au spus ca lumea ar putea invata din exemplele Braziliei si Columbiei pentru a indeplini obiectivele de defrisare.
Profesorul Matthew Hansen, specialist in teledetectie la departamentul de geografie al Universitatii din Maryland, a declarat: „Cred ca singura modalitate de a mentine padurile in picioare este un fond de compensare pentru conservarea padurilor tropicale in picioare.
„Germania a lansat „Fair Deal”, care este menit sa plateasca tarile din padure tropicala in acest mod. Norvegia s-a angajat cu Gabon intr-un mod similar, folosind sechestrarea carbonului ca masura. Combinati aceasta abordare cu o guvernanta solida si cu implicarea societatii civile si ar putea functiona”, a spus el.
