15 sfaturi psihologice pentru a evita amanarea sarcinilor zilnice

Cu totii am amanat sarcini pe care nu aveam chef sa le facem de mai multe ori si le-am inlocuit cu o alta activitate neimportanta. Cu toate acestea, amanarea sau amanarea actiunilor incepe sa fie un obiect de studiu din psihologie, aratand ca este un concept complex cu multiple cauze si manifestari.

Daca doriti sa aflati mai multe despre aceasta tendinta si despre cum sa o preveniti si sa o abordati, in acest articol Psihologie-Online va spunem cum sa opriti amanarea . Aici veti gasi ce inseamna acest concept si diferite sfaturi psihologice pentru a preveni ca acesta sa devina un obicei comun in viata noastra. Descopera in detaliu cum sa lasi in urma procrastinarea!

Ce este amanarea? Pentru a intelege pe deplin termenul, trecem la explicarea sensului acestuia, precum si a motivelor pentru care se intampla si a consecintelor pe care le presupune amanarea. Vom diferentia si tipurile care exista.

Sensul amanarii in psihologie isi are originea etimologica in latina; pro este inainte si crastinus se refera la viitor. Amanarea este actiunea de a amana sau amana activitati si situatii pentru ceilalti mai placute, chiar daca sunt irelevante. Prin acest act, se produce o sustragere de responsabilitate sau actiune prin folosirea altor sarcini care servesc drept refugiu si scuza.

Doua niveluri diferite pot fi distinse in amanare :

• Eventual : se refera la persoanele care nu amana in mod obisnuit, ci mai degraba punctual.
• Cronic : al doilea celor care o fac in mod constant si in multe si diverse situatii.

Dintre cauzele amanarii, cele mai frecvente care au fost identificate sunt urmatoarele:

• Dificultati de autoreglare si de gestionare adecvata a timpului : incapacitatea de a intarzia gratificarea imediata si toleranta scazuta la frustrare, precum si dificultatile in organizarea temporala, pot fi baza tendintei de amanare.
• Frica de esec si perfectionism : in fata unei actiuni care nu are nicio garantie de succes si exista o posibilitate de esec, oamenii pot incerca inconstient sa evite acel moment ca o modalitate de a-si proteja stima de sine.
• Imaginea de sine si conceptul de sine scazute : credinte irationale prin care oamenii se percep pe ei insisi ca fiind putin competenti si, prin urmare, au tendinta de a evita anumite activitati sau actiuni.
• Anxietatea : saturatia si acumularea de munca pot creste sentimentul de vulnerabilitate si dezvoltarea gandurilor catastrofale, motiv pentru care oamenii pot intampina dificultati in luarea deciziilor, nesiguranta si imobilizare.
• Perceptia actiunii : daca actul de efectuat este perceput ca fiind coplesitor, dificil, plictisitor sau stresant, sansele de amanare cresc.
• Amanare : este un comportament evaziv care este folosit ca mecanism pentru a evita sa se confrunte cu o sarcina care provoaca anxietate sau frica, astfel incat se realizeaza un alt act care produce o usurare temporara ca mijloc de evadare de stres.
• Temporalitatea : timpul este unul dintre factorii care afecteaza amanarea, asa ca cu cat obiectivul este mai indepartat, cu atat este mai mare tendinta de amanare, in multe cazuri din cauza pierderii motivatiei.
• Impulsivitate : Impulsivitatea si nerabdarea duc la o lipsa de autocontrol, ceea ce poate explica actul de amanare.

Pe baza diferitelor cauze ale acestei amanari, se disting diferite tipuri de amanare:

• Amanare prin evitare : amanarea este un comportament de evitare din cauza fricii de esec sau a sentimentelor de vulnerabilitate la o sarcina.
• Amanare de activare : se refera la intarzierea pana la sfarsit sau limita, pana cand nu exista alta optiune decat finalizarea sarcinii.
• Amanare din cauza indeciziei : persoana petrece prea mult timp gandindu-se cum sa duca la bun sfarsit sarcina sau ia in considerare prea multe optiuni, ruminand mental nevrotic.

Consecintele amanarii

In cazuri extreme, aceasta atitudine evaziva poate duce la dezvoltarea dependentei de aceste alte activitati sau elemente externe care indeplinesc functia de evaziune, precum televiziunea sau telefoanele mobile, uneori generand dependenta. In acest articol, va spunem cum sa depasiti dependenta de mobil.

Aceasta tendinta este prezenta in toate grupele de populatie. Nu numai in randul tinerilor, asa cum se crede in mod normal datorita existentei asa-numitului sindrom al studentului, care se refera la fenomenul prin care in domeniul academic oamenii amana sarcinile pana la termen. Cu toate acestea, aceasta atitudine nu se limiteaza la domeniul studiilor, ci este prezenta in multe alte sfere ale vietii .

Daca te intrebi cum sa incetezi amanarea, trebuie sa stii ca amanarea este conceputa ca o problema volitiva, adica legata de vointa. De asemenea, este legat de lipsa de autoreglare si autocontrol , precum si de dificultati in planificare si managementul timpului.

Asadar, pentru a nu mai amana, in mod normal abordarea acestei tendinte de amanare are ca scop lucrarea si formarea acestor abilitati , sporind abilitatile organizatorice, responsabilitatea si automotivarea persoanei.

Pentru a nu mai amana, este important sa incorporezi o serie de obiceiuri in viata de zi cu zi care previn sau reduc tendinta de a amana. Mai jos, va aratam o serie de sfaturi si strategii pentru a nu amana :

1. Incepeti sarcina : primul pas pentru a invata cum sa opriti amanarea este sa va fortati sa incepeti sarcina. Pentru a facilita acest impuls, poti adauga elemente placute care ajuta la depasirea acestei rezistente si te motiveaza, cum ar fi redarea muzicii. Cel mai dificil este primul pas, odata facut este mult mai usor sa continui.
2. Eliminati distragerile : pentru a facilita concentrarea asupra unei activitati, efectuati controlul stimulului, astfel incat cei care sunt tentanti sau ingreuneaza indeplinirea sarcinii sa nu fie tinuti la vedere sau aproape. De asemenea, incercati sa minimizati posibilele intreruperi pe care le puteti prevedea. Descoperiti cum sa imbunatatiti concentrarea.
3. Analizati-va mediul de lucru : cum sa nu mai amanati? Continuati sa evaluati mediul dvs. actual de lucru si elementele care il compun si incercati sa identificati daca vreunul dintre ele (dezordine, lumina etc.) ne impiedica activitatea. De asemenea, este pozitiv sa va schimbati locul de munca din cand in cand.
4. Stabiliti obiective : stabilirea obiectivelor urmand tehnica SMART este o modalitate buna de a evita amanarea. Acronimul sau in engleza sugereaza ca atunci cand se stabilesc obiective, acestea ar trebui sa fie specifice, masurabile, realizabile, realizabile si limitate in timp pentru a promova realizarea lor.
5. Simplificati : unul dintre elementele care poate genera aceasta atitudine de tergiversare este perceptia sarcinii de facut ca fiind coplesitoare, dificila si/sau grea, facand-o mai mare decat este in realitate. Pentru a depasi aceasta perceptie si a creste puterea de vointa, este indicat sa impartiti obiectivele pana cand acestea sunt mai mici, inclusiv pasii de parcurs in fiecare subobiectiv. In acest fel, puteti vedea cu mai multa claritate si concretete acele actiuni si proceduri necesare atingerii scopului, la fel cum este depasita perceptia initiala a sarcinii.
6. Planificati: pentru a evita amanarile, utilizati calendare, liste, calendare si agende care sunt utile vizual pentru programarea sarcinilor de indeplinit in functie de obiectivele si organizarea timpului. Cum sa nu amani? Monitorizati si verificati regulat conformitatea cu planul dvs.
7. Programati pauze: faceti pauze la fiecare x perioada de timp, de exemplu 45 de minute, in timp ce efectuati o sarcina, precum si stabiliti timpul acestor pauze. Astfel, perspectiva ta asupra activitatii nu va fi atat de negativa, deoarece vei sti dinainte ca vei putea lua pauze si cand vor fi.
8. Gestionati energia: pentru a evita amanarea, atunci cand planificati, nu o faceti exclusiv pe criterii temporale, analizeaza-te si identifica ce ore sau momente ai mai multa energie sau esti o persoana mai productiva si tine cont de acest lucru atunci cand iti programezi ziua de zi viata..
9. Stabiliti limite: setati o limita de timp pentru finalizarea unei obligatii si stabiliti anterior o mica recompensa pentru finalizarea la timp.
10. Foloseste aplicatii: exista mai multe aplicatii mobile care pot fi utile in scopul tau de a opri amanarea, unele dintre ele sunt Todoist, Quality Time, Corkulous, Stay focused, Time Tune etc.
11. Cautati companie: cum sa nu mai amanati? Cautarea companiei inca de la indeplinirea acelor sarcini pe care incercam sa le evitam cu o alta persoana poate fi un stimulent pentru a le indeplini, precum si promovarea asumarii responsabilitatii pentru supravegherea altei persoane.
12. Faceti-l public: daca le anuntati persoanelor din cercul apropiat acele sarcini pe care trebuie sa le indepliniti, este mai probabil sa va simtiti responsabil pentru indeplinirea lor in fata altor persoane si veti simti putin mai multa presiune pentru a nu cadea in amanare.
13. Reflectati: petreceti cateva minute gandindu-va si analizand consecintele negative ale amanarii fiecareia dintre sarcini, evaluand costul neefectuarii actiunii.
14. Recompenseaza-te: este important sa includeti motivatia in procesul de oprire a amanarii, asa ca intariti-va cu mici recompense care sunt pline de satisfactii. Este indicat sa stabiliti premiile in avans, astfel incat sa nu fie un premiu excesiv sau sa fie prea multe.
15. Fii flexibil: nu te trata prea dur daca nu te poti opri din amanare intr-un timp scurt, deoarece este un proces si presupune stabilirea de obiceiuri. Prin urmare, acordati atentie micilor progrese si progrese pe care le faceti.