CCR și-a motivat Decizia in cazul „tricoul”

„Analizand faptele concrete mentionate in sesizarea prim-ministrului Romaniei, imputate Presedintelui Romaniei, Curtea retine ca acestea nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, intrucat conduita si declaratiile publice, cu evident caracter politic, nu au caracter decizional si nu produc efecte juridice”, se arata in motivare.

Curtea atrage atenția in motivare ca presedintele Romaniei nu are nicio atributie in materia pregatirii, organizarii si desfasurarii vreunui tip de scrutin.

Doar prin conduita si declarațiile publice, Președintele Romaniei nu a afectat si nici nu avea cum sa afecteze atribuțiile si competentele Guvernului Romaniei in ceea ce privește organizarea si desfasurarea alegerilor membrilor din Romania in Parlamentul European si a alegerilor parțiale pentru Parlamentul Romaniei – Camera Deputaților si Senat din anul 2014 (…) Competenta Guvernului vizeaza operatiuni juridice si tehnice concrete (…) Toate aceste operatiuni tehnico-juridice sunt aprobate prin hotarari de Guvern, acte juridice cu forta obligatorie pentru toate subiectele de drept implicate in procedura electorala. Or, apare cu evidenta ca exprimarea in public a unei opinii/optiuni politice nu a fost si nu poate fi de natura a determina o incalcare a competentelor Guvernului in materia pregatirii si organizarii scrutinelor, intrucat fiind lipsita de consecinte juridice, opinia politica nu poate modifica sau inlatura efectele unor acte normative administrative prin care autoritatea executiva isi exercita atributiile legale”,se precizeaza in motivare.

Curtea s-a pronunțat și asupra cererii facute de Ponta, potrivit careia CCR ar fi urmat sa pronunte o decizie prin care „sa stabileasca in mod clar daca Presedintele Romaniei, in conformitate cu prevederile constitutionale, poate face campanie electorala in favoarea unei formatiuni politice”.

In ce privește acest aspect, judecatorii constituționali au aratat ca o asemenea solicitare excede atribuțiilor Curții referitoare la soluționarea conflictelor juridice de natura constituționala.

„De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, „conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie […]”, iar dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie „stabilesc competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea” (…) Date fiind aceste limite legislative si jurisprudentiale, aceasta cerere adresata Curtii Constitutionale excedeaza competentei sale de solutionare in cadrul atributiei referitoare la solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice. Astfel, prin pronuntarea unei decizii in conditiile solicitate de prim-ministrul Romaniei, Curtea nu ar solutiona un conflict intre autoritatile publice, ci ar urma sa aprecieze, in mod independent de existenta vreunui conflict, daca conduita si declaratiile publice ale Presedintelui constituie activitate de propaganda cu scopul de a determina alegatorii sa isi exprime voturile in favoarea unor competitori electorali, si, subsecvent, sa stabileasca daca o atare activitate este sau nu conforma cu Constitutia”, se spune in motivarea Curții Constituționale.

Curtea constata ca solicitarea prim-ministrului Romaniei, prin care se cere instantei constitutionale care solutioneaza un conflict juridic de natura constitutionala sa pronunte o decizie care sa stabileasca daca Presedintele Romaniei, in conformitate cu prevederile constitutionale, poate face campanie electorala in favoarea unei formatiuni politice, este inadmisibil a fi analizata pe aceasta cale”, se mai arata in documentul publicat de CCR.

In final, Curtea a constatat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, intrucat conduita si declarațiile publice ale Președintele Romaniei nu au afectat si nu afecteaza atribuțiile si competentele Guvernului Romaniei in ceea ce privește organizarea si desfasurarea alegerilor și ca, prin urmare, nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, generat de conduita si declaratiile publice șefului statului.