Tensiunile din razboiul din Gaza ar putea ajuta la accelerarea trecerii de la combustibilii fosili care incalzesc planeta, cum ar fi petrolul si gazul, catre energie regenerabila, masini electrice si pompe de caldura – similar cu cat de puternice cresteri ale pretului petrolului in anii 1970 a declansat eforturi de conservare a combustibilului, a spus seful Agentiei Internationale pentru Energie.
„Astazi ne confruntam din nou cu o criza in Orientul Mijlociu care ar putea soca din nou pietele petroliere”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol. Acest lucru vine pe langa stresul pe pietele energetice de la intreruperea gazelor naturale de catre Rusia catre Europa din cauza invaziei Ucrainei, a spus el.
„Puneti aceste doua lucruri impreuna si nimeni nu ma poate convinge ca petrolul si gazele sunt optiuni energetice sigure si sigure pentru tari sau consumatori”, a spus Birol pentru Associated Press intr-un interviu inainte de publicarea de marti a perspectivei energetice mondiale anuale a AIE. care analizeaza imaginea globala a ofertei si cererii de energie.
„Acest lucru ar putea accelera si mai mult tranzitia energetica in intreaga lume”, sursele regenerabile precum vantul sau solarul oferind o „solutie de lunga durata” la problemele de securitate energetica, precum si la schimbarile climatice, a spus el.
Atacul asupra Israelului al organizatiei militante Hamas si operatiunile militare israeliene care au urmat au starnit temeri de un conflict mai larg in Orientul Mijlociu. Pana acum, cresterea pretului petrolului a fost relativ moderata. Titeiul Brent de referinta international s-a tranzactionat marti la 90,17 dolari pe baril, fata de aproximativ 84 de dolari in ajunul atacului Hamas. Pana acum, luptele nu au dus la o intrerupere a aprovizionarii.
Preturile combustibililor fosili au scazut fata de varfurile din 2022, dar „pietele sunt tensionate si volatile”, a spus AIE in raport.
„Unele dintre presiunile imediate din cauza crizei energetice globale s-au atenuat, dar pietele energetice, geopolitica si economia globala sunt neregulate si riscul unor perturbari ulterioare este mereu prezent”, se arata in comunicat.
Birol a subliniat ca a existat „un raspuns major al guvernului” la preocuparile privind furnizarea de energie care au aparut in urma cu 50 de ani din embargoul arab al petrolului impus in timpul razboiului de la Yom Kippur din 1973.
A trimis preturile petrolului cu aproape 300% mai mari si a condus la infiintarea AIE in 1974 pentru a contribui la formarea unui raspuns colectiv la perturbare. A urmat revolutia iraniana din 1978, care a adaugat un alt soc de pret. La acea vreme, solutiile includeau lansarea centralelor nucleare si impunerea standardelor de kilometraj pentru masini.
„De data aceasta, avem toate tehnologiile disponibile”, a spus Birol. „Avem masini solare, eoliene, nucleare, electrice. Se vor extinde semnificativ in intreaga lume si va fi un impuls suplimentar pentru tranzitia energetica.”
El a subliniat lansarea rapida a masinilor electrice, spunand ca in 2020 doar una din 25 de masini era electrica, dar in 2023 era una din cinci. Intre timp, ponderea combustibililor fosili in generarea de energie electrica a scazut de la 70% in urma cu zece ani la 60% astazi si ar trebui sa ajunga la 40% pana in 2030, a spus el.
Actiunea internationala concertata la viitoarea conferinta a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice este necesara pentru a extinde utilizarea tehnologiilor curate si pentru a gasi noi modalitati de finantare a investitiilor masive necesare, in special in tarile in curs de dezvoltare, a spus AIE.
Raportul a subliniat, de asemenea, un rol in schimbare pentru China, candva o sursa principala de crestere a cererii de energie din cauza industrializarii si cresterii rapide. Raportul spune ca cererea de energie de acolo ar putea atinge varful de indata ce 2025, pe fondul incetinirii cresterii si a schimbarilor „impresionante” catre energie curata, cum ar fi solarul si nuclearul.
AIE estimeaza ca cererea de combustibili fosili va atinge varful inainte de 2030 in conformitate cu politicile actuale, dar spune ca guvernele vor trebui sa-si intensifice eforturile pentru a accelera tranzitia daca lumea vrea sa atinga obiectivul global de a mentine incalzirea sub 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit). .
