PSD l-ar putea schimba pe Geoana cu Oprescu sau Nastase

Studiile arata ca, pe parcursul ultimelor luni, dupa alegerile europene, imaginea lui Mircea Geoana a ramas stabila. Presedintele PSD a stagnat la toate capitolele si nu creste la nici un indicator. Cu toate aceste, dincolo de suprafata, Mircea Geoana este slab.

Geoana continua sa aiba o favorabilitate mai mare in mediul rural decat in mediul urban.

Ca si grupe de varsta, Geoana are cea mai mare trecere in randul celor de peste 60 de ani.

Geografic, Geoana sta cel mai bine in Sud si cel mai prost in Bucuresti.

Favorabilitatea pentru Geoana scade odata cu cresterea nivelului de educatie.

Mircea Geoana sta bine in mediul rural, dar este invins de Basescu.

O parte dintre votantii PSD se orienteaza catre Crin. 49% din electoratul PSD este favorabil lui Crin Antonescu.

Crin Antonescu este a doua optiune a votantilor lui Mircea Geoana.

 In ansamblu, imaginea lui Geoana este slaba, el fiind vazut prea „politician”. Chiar si dimensiunile de imagine unde sta relativ bine (leadership si experienta) nu sunt considerate a fi cele care-l descriu pe Geoana. Spre deosebire de Basescu, vazut ca un lider puternic si cu experienta, dar si de Antonescu, apreciat pentru ca este „un om obisnuit”, onest si necorupt, Geoana nu reprezinta nimic in particular. El este vazut ca avand o oarecare experienta si unele calitati de lider, dar insuficient pentru a fi identificat cu ele. Lupta se poate da intre Basescu si Antonescu, ca doua personaje politice radical diferite, Geoana fiind undeva la mijloc.

Sondajele de opinie din luna iunie cumulate arata ca „teza Hrebenciuc” privind posibilitatea ca Mircea Geoana sa castige alegerile prezidentiale exclusiv pe baza votului de partid (in turul I) si a coagularii votului anti-Basescu in turul II tinde sa fie invalidata.

 Obiectivul strategic de a reduce ecartul dintre voturile exprimate pentru Geoana si voturile exprimate pentru partid pare sa esueze.

Mircea Geoana nu reuseste sa iasa din banda de 18-23% si are in continuare probleme cu accesul in turul II.

 In incercarea disperata de a compensa mediatic stagnarea lui Mircea Geoana, cu toate consecintele ei politice si de imagine, PSD si strategii acestuia au recurs probabil la „falsificarea” rezultatelor sondajului INSOMAR intr-o masura extrema. Disproportia intre toate cercetarile de piata care il plaseaza pe Mircea Geoana in banda de mai sus (18-23%) si cifrele INSOMAR (29%) este flagranta, ceea ce lipseste de credibilitate rezultatul acestuia din urma.

 SCENARII

 1.                  Ruperea coalitiei si iesirea PSD de la guvernare

 PSD evalueaza in aceasta perioada posibilitatea iesirii de la guvernare, ca miscare strategica in perspectiva prezidentialelor. Argumentele in favoarea unei asemenea decizii ar viza urmatoarele direcții/ obiective:

asumarea explicita a rolului de partid de opoziție; PSD ar deveni in acest fel, cel mai mare partid de opoziție; incercarea lui Mircea Geoana de a se identifica drept adversar direct al lui Traian Basescu; in conditiile in care partidul sau ramane la guvernare alaturi de PDL, discursul de opozitie al lui Geoana risca sa fie nelegitim si necredibil. simplificarea ecuatiei politice prin polarizarea luptei putere – opozitie intre PDL și PSD pe de o parte, Basescu – Geoana pe de alta.

Același scenariu comporta insa și un numar de riscuri și dezavantaje, legate in special de modul in care va fi perceputa ieșirea de la guvernare nu numai in exterior, de catre opinia publica, dar mai ales in interiorul partidului. In plus, consecințele politice ale unei astfel de mutari strategice sunt greu de evaluat cu exactitate, in condițiile in care ea pare a fi intampinata cu rezerve de catre electorat (doar 39% afirma ca ar putea avea o opinie mai favorabila despre Mircea Geoana daca PSD parasește guvernarea). In opinia noastra, urmatoarele tipuri de argumente ar putea conta impotriva ieșirii de la guvernare:

Riscul ca iesirea de la guvernare intr-un moment de criza sa para un gest de lasitate si iresponsabilitate. In mod firesc, orice partid care pierde puterea cunoaste un declin electoral (situatia ar putea fi usor diferita sau declinul limitat in situatia unei iesiri tactice de la guvernare). Posibila demobilizare si demotivare a partidului, in speta a structurilor din teritoriu, inclusiv primari pe care ii dezavantajeaza plecarea de la guvernare. Iesirea de la putere nu va fi intampinata cu bratele deschise de catre activul de partid si mai ales de structurile din teritoriu in care sta forta PSD. Chiar daca va presupune un acord la primul nivel decizional, plecarea de la putere va starni un val de nemultumire in esaloanele secunde si la nivel local. Nu trebuie uitat ca PSD abia s-a intors la guvernare dupa 4 ani in care reprezentantii sai nu au detinut functii executive. Demobilizarea si demotivarea celor care isi vor pierde functiile din structurile executive, care sunt intr-un numar semnificativ. (De ce ar munci pentru Geoana cei care raman fara functii si job-uri?) Pierderea controlului asupra parghiilor de putere si accesului la resurse; PDL va fi lasat sa organizeze singur alegerile. Iesirea de la guvernarea nu garanteaza castigarea alegerilor prezidentiale. In consecinta, PSD risca sa piarda pe ambele fronturi – si alegerile si guvernarea. Timpul scurt pana la alegeri. Reasezarea structurilor inevitabila dupa iesirea de la guvernare va abate atentia de la campanie. Oamenii din teritoriu vor fi preocupati de a-si gestiona propriile probleme si abia apoi de campania lui Geoana. Este sub semnul intrebarii functia de presedinte al Senatului a lui Mircea Geoana – daca o pastreaza este ca si cum ar ramane la putere, daca isi da demisia dupa ce a facut iures si i-a dat o anumita simbolistica apare ca un semi-esec, ca o pierdere personala, daca este indepartat va suferi o infrangere psihologica.

Iesirea de la guvernare a PSD presupune rezolvarea unei dileme: ce va conta mai mult in ecuatia alegerilor – discursul de opozitie al lui Mircea Geoana care nu poate fi credibil decat din afara guvernarii sau satisfacerea intereselor interne de partid, inclusiv la nivel local, care va conta din punctul de vedere al mobilizarii, dar si al resurselor umane si financiare.

Dat fiind ca atuul lui Geoana nu este personalitatea ori discursul lui, ci forta din teritoriu, accesul la resurse si capacitatea de mobilizare a partidului pe care-l reprezinta,  este greu de crezut ca PSD isi va permite sa nemultumeasca segmente importante din partid cu doar cateva luni inainte de alegeri.

Lui Mircea Geoana nu-i foloseste cu nimic statutul de membru al opozitiei si de adversar la nivel de discurs al lui Basescu daca partidul nu „trage” cu toate fortele pentru el. Geoana nu este capabil sa creeze emotii si sa capaciteze energii prin el insusi. Fara structura de partid mobilizata si motivata in sprijinul sau, Geoana este predispus la esec.

Daca pierde, Geoana nu pierde in primul rand pentru ca discursul sau de opozitie este necredibil cat timp PSD se afla la guvernare, ci mai degraba pentru ca nu tot electoratul PSD il agreeaza si nu toate gruparile PSD se mobilizeaza in sustinerea lui.

Activul de partid nu gandeste in termeni de optiuni strategice, de maximizarea sanselor lui Mircea Geoana, nu face calcule pe termen mediu si lung, ci se uita la aspecte concrete, practice, legate de resurse. Din acest punct de vedere, orice explicatii strategice va da Geoana, nu are cum sa impiedice nemultumirile interne.

Proiectului iesirii de la guvernare i se va opune in mod direct grupul de ministri si secretari de stat aflati in directa dependenta a lui Basescu: Dan Nica, Ilie Sarbu, Cristian Diaconescu.

Cel putin doi dintre ei vor prefera sa ramana in guvern fie raliindu-se partidului prezidential, fie adoptand un discurs de tehnocrati. Ilie Sarbu a afirmat, de altfel, intr-un cadru destul de larg al organizatiei PSD Timis ca el va fi ministru timp de 4 ani, indiferent daca PSD va participa sau nu la coalitia de guvernare, in timp ce Cristian Diaconescu va invoca conditia sa de diplomat aflat in slujba interesului national.

 2.                  Candidatura lui Sorin Oprescu

 Un element delicat pentru PSD il reprezinta posibila candidatura a lui Sorin Oprescu. Problema acestei candidaturi este ca ea va diviza nu numai electoratul PSD care este deja predispus in a-l respinge pe Mircea Geoana intr-o proportie de o treime, dar ea ii va diviza si pe militantii PSD. Chiar daca vorbim de amplitudini diferite, scenariul capitalei in ceea ce priveste PSD (cand o parte dintre militanti l-au sprijinit in mod direct pe Sorin Oprescu) s-ar putea repeta la nivel national.

ATUURI PENTRU MIRCEA GEOANA

 1.                  Partidul

Avantajul major al lui Geoana este dat de forta partidului, de capacitatea recunoscuta de organizare si de mobilizare. In aceste conditii, miza lui Geoana este sa transforme cat mai multi dintre votantii PSD in proprii sai votanti. Geoana este „dependent de partid” si in special de alesii locali ai PSD. Din acest punct de vedere, ecuatia este mai simpla pentru Geoana care nu este nevoit sa gandeasca strategii complexe, pe categorii diferentiate de electorat, ci are un electorat-tinta mai bine conturat si mai compact.

 2.                  Mediul rural

Mircea Geoana sta mai bine in mediul rural decat in cel urban, ceea ce constituie un avantaj din perspectiva faptului ca electoratul rural este mai disciplinat si mai usor de mobilizat decat cel urban. Totusi, Mircea Geoana este batut de Basescu si in mediul rural.

 RISCURI PENTRU MIRCEA GEOANA

 1.                  Reevaluarea candidaturii și inlocuirea lui Mircea Geoana

 Situatia critica in care se afla candidatul, ca si aparitia in cursa electorala a lui Sorin Oprescu ar putea activa in toamna o serie de voci critice din interior, care ar putea deschide dezbaterea asupra necesitatii unei reevaluari a candidaturii lui Mircea Geoana si a unui eventual sprijin acordat candidatului Sorin Oprescu.

Tocmai pentru a preintampina o asemenea dezbatere, Mircea Geoana a recurs la o serie de masuri strategice interne, menite sa-i asigure sprijinul majoritatii baronilor locali. Numirea in afara procedurilor statutare a lui Liviu Dragnea ca secretar general interimar inseamna in primul rand o concesie facuta grupului de sefi de organizatii care-l au ca exponent pe liderul PSD Teleorman. In aceeasi gama de masuri destinate a evita orice tip de contestare se inscrie si decizia organizarii de alegeri interne in filialele Buzau si Prahova. Sub pretextul conflictului care exista intre presedintii de organizatii de acolo si reprezentantii PSD in administratiile locale. In realitate, este vorba de eliminarea a doua potentiale voci critice, senatorul Ion Vasile si deputatul Marian Saniuta, aflati printre ultimii sefi de organizatii in functie care nu sunt obedienti in raport cu Mircea Geoana.

 2.                  Pierderea sponsorilor tradiționali ai stangii

Impactul candidaturii lui Sorin Oprescu este foarte serios evaluat la nivelul analizei in PSD. Se apreciaza ca, in conditiile in care Sorin Oprescu ar ajunge sa candideze, acest  lucru va influenta semnificativ atat un numar de militanti PSD, cat si un numar semnificativ de sponsori traditionali ai stangii. De altfel, stagnarea lui Mircea Geoana in sondajele de opinie si indepartarea perspectivei ca el l-ar putea impinge pe Traian Basescu are o influenta semnificativa si asupra zonei marilor sponsori, care incep sa fie retractili in a mai investi in proiectul Geoana.

In conditiile unui proiect cu sanse mici de realizare, exista semnale ca vom asista si la o renegociere a conditiilor sprijinului mediatic pentru candidatul PSD.

 3.                  Diminuarea constanta a sprijinului extern pentru Mircea Geoana, care devine nesemnificativ

 Sprijinul extern pe care Mircea Geoana se baza la inceputul anului a scazut constant in intensitate. Administratia americana de la care se astepta un sprijin direct pentru candidatura lui Geoana, prefera o politica de echidistanta in raport cu toti candidatii. Asteptarile lui Geoana de a fi recomandat de Barack Obama par fara sanse de realizare.

In conditiile unei atitudini pasive a administratiei americane in raport cu alegerile prezidentiale si ale unui puternic recul socialist in Europa, sprijinul extern pentru Geoana devine nesemnificativ.

Prin sine, dupa alegerile europene, familia partidelor si guvernelor socialiste nu are forta si credibilitatea de a recomanda un candidat, dincolo de gesturi de complezenta. 

 PERSPECTIVE

1. Mircea Geoana ramane contracandidatul cel mai redutabil, cu care Crin Antonescu se va confrunta pentru intrarea in turului al II-lea.

Cea mai dezavantajoasa varianta pentru PNL, dar si pentru Traian Basescu este aceea a unei miscari spectaculoase a PSD de inlocuire a lui Mircea Geoana in calitate de candidat, in cadrul unui congres la inceputul lunii septembrie. O asemenea miscare spectaculoasa, care sa propulseze un alt candidat (Nastase, Oprescu) ar putea relansa competitia politica.

 Probabilitatea cea mai mare este insa aceea a unui scenariu in care nu vom asista la rasturnari spectaculoase. Mircea Geoana va ramane candidatul PSD ceea ce creeaza o buna oportunitate pentru candidatul Crin Antonescu.

 Probabil ca Mircea Geoana va incerca sa organizeze la inceputul toamnei un congres care sa-l desemneze formal in calitate de candidat la presedintia Romaniei.

Analiza logica si pragmatica arata faptul ca, in cazul ambelor partide, riscurile si costurile pe care le implica schimbarea status-quo-ului sunt prea mari, mai ales in orizontul de timp ramas pana la prezidentiale, pentru ca aceasta sa fie o optiune strategica preferabila in momentul de fata. Totusi, daca ea se va produce, atunci va fi rezultatul unui impuls de moment sau unei reactii contextuale.

Efectele unui gest de desprindere fata de guvernare sunt greu de previzionat, in conditiile accentuarii severe a crizei economice si sociale.

PSD ar putea deveni tapul ispasitor al acestei crize, in contextul in care desprinderea de guvernare s-ar conjuga din punct de vedere al timing-ului cu pierderea masiva de locuri de munca, reducerea veniturilor si chiar intarzieri la plata unor drepturi in sistemul public de salarii, pensii.

Pentru PSD iesirea de la guvernare reprezinta un joc la limita, cu risc mare, care poate sa-l prabuseasca definitiv sau sa-l scoata din impas.

Oricum, mai ales in aceasta eventualitate, PNL devine un actor cheie. PSD va avea nevoie de PNL cu care trebuie sa formalizeze anumite intelegeri de opozitie din perspectiva electorala si postelectorala. Conjugata cu pierderea alegerilor prezidentiale, retragerea PSD de la guvernare echivaleaza cu o perspectiva de 3 ani de opozitie.

 Toate datele agregate, precum si stagnarea lui Mircea Geoana pe toate segmentele de cercetare (regiuni, grupe de varsta, educatie, mediu de rezidenta) arata ca Mircea Geoana poate fi batut in turul I si ca, din acest punct de vedere, o eventuala candidatura a lui Sorin Oprescu, finalizata, reprezinta un sprijin pentru candidatul PNL.

 Speculatiile conform carora intrarea in cursa a lui SO il afecteaza si pe Crin Antonescu nu sunt deocamdata confirmate de datele cercetarilor de teren.

 Bresa principala pe care o va produce Sorin Oprescu se refera, asa cum am mentionat mai sus, la zona militantilor PSD care vor avea, in aceste conditii, loialitati divizate intre candidatul oficial al partidului si preferatul lor sentimental. Aceasta candidatura trebuie incurajata.

 Totodata, aceasta candidatura va pune o problema delicata pentru acea parte a leadership-ului PSD care il sustine doar declarativ pe Mircea Geoana din ratiuni de disciplina de partid. Si Ion Iliescu si Adrian Nastase vor fi obligati sa ia un anumit tip de atitudine. Un sprijin explicit pentru Mircea Geoana nu va fi convingator (a se vedea cuvantarea lui Ion Iliescu la lansarea candidatului PSD la presedintie). O dezaprobare fatisa nu va putea fi obtinuta, mai ales in perspectiva calculelor pe care fiecare dintre ei si le face pentru evolutia postelectorala a PSD.