Rio de Janeiro – aventura incepe

Ce va vine in minte cand va ganditi la Rio – ‘Cidade Maravilhosa’? Orasul asta minunat sau spectaculos… sau cum vreti sa-l numiti, are atat de multe de oferit, ca nu stii cu ce sa incepi.

Cu plajele, cu padurea tropicala, cu privelistea Cristo Redentor de pe Corcovado, cu samba si spiritul carnavalului?

Un lucru e sigur… aici in decembrie nu e Craciun. E atmosfera de sarbatoare, dar as putea sa jur ca e asa in tot timpul anului, e un brad imens in centrul orasului, palmierii au beculete in jurul tulpinii imperiale… dar nu prea ai cum sa simti ca e Craciun.

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa merg la plaja – nu neaparat ca sa ma balacesc, ci ca sa vad cu ochii mei ca fotografiile cu Copacabana si Ipanema nu sunt trucate intr-un Photoshop numai de ei stiut. Ultima statie de metrou de pe linia 2 se numeste Ipanema – General Osorio. Inca 100 de metri si simti mirosul si briza marii; inca 100 de metri si vezi apa; inca 50 de metri si ai ajuns pe nisip.

Cel mai alb si mai fin nisip pe care l-am vazut vreodata si cea mai aglomerata plaja pe care am vazut-o in Ajun de Craciun. Glumesc! Era la fel de aglomerata si cu trei zile inainte de Craciun. In Rio poti sa mergi la plaja tot timpul anului… de fapt e atat de plina plaja la orice ora din zi, incat te intrebi daca oamenii astia muncesc. Daca tu muncesti toata ziua, mai ai o sansa… poti sa faci baie noaptea la posto 7 (locurile marcate pe plaja unde stau salvamarii). Exista nocturna si poti sa te balacesti zi si noapte.

Apa era clara in prima zi… chiar imbietoare; am aflat apoi ca esti norocos daca apa e limpede. Curentii din golf o pot murdari repejor si se transforma intr-o ¨mare neagra¨ si nu tocmai curata. N-am vesti bune nici despre temperatura apei; chiar daca afara sunt 35 de grade, apa are 22 – 25. Cand intri, ti se pare ca intri in apa inghetata; peste vreo 30 de secunde te prinzi ca aveai nevoie de apa asta si te afunzi in valuri.

Privelistea de pe Arpoador e magica: spre apus plajele Ipanema, Leblon si colina`Dois Irmaos´, in fata oceanul Atlantic, cateva insule, spre Nord `Cristo Redentor` si spre est o parte din plaja Copacabana si valuri mai mari, special pregatite pentru surf. De aici poti sa vezi apusul si sa aplauzi cu ceilalti turisti sau cariocas veniti special pentru asta la ora 7.30. Stand aici, ai bifat vreo 4 obiective turistice… numai ca nu e suficient. Mai sunt atat de multe de vazut si facut…

De la plaja pana unde stam noi (in zona de Nord) poti sa iei si un autobuz (2.5 reali drumul) care pare ca te plimba prin tot orasul, nimereste fiecare blocaj de trafic si apoi… o ora jumatate mai tarziu, ametit si cu dureri de cap, te scuipa la statia potrivita. Soferii de autobuz de aici sunt ca soferii de mashrutka descrisi de Paula, adica au tendinte de suicid, smucesc  autobuzul, il alearga si… opresc in statie doar daca le faci cu mana insistent. Zona de Nord a orasului nu prea seamana cu zona de Sud a orasului; nu e recomandat sa te intorci noaptea pe jos sau cu autobuzul, nu e recomandat sa te aventurezi in orice zona si sa casti ochii mari de turist la firmele desenate de mana, la gaurile din trotuar, la cei care stau cu o bere in mana la birtul din colt de unde rasuna samba sau foro. Sa zicem ca deocamdata am fost cuminte si m-am intors la o ora decenta.

Urmatorul obiectiv – neales de mine de data asta, a fost Niteroi. La 13 km de Rio, de cealalta parte a golfului Guanabara, Niteroi ofera un spectacol diferit. De aici vezi Rio in toata splendoarea lui, ai parte de plaje oceanice, de una din cele mai mari fortarete din tara si de MAC – Muzeul de Arta Contemporana proiectat de Niemyer (omul care a pus arhitectura braziliana moderna pe harta lumii). Foarte aproape de MAC e `Insula Bunei Calatorii – Ilha de Boa Viagem`, insula unde era gata sa raman peste noapte.   

Am intrat, ca tot omul, pe poarta. Stanga sau dreapta? Dreapta, ca sunt scarile mai abrupte. Am ajuns gafaind sus, printre sunete suspecte in tufisurile din jur. Sus, privelistea te inmarmureste si uiti de soarele arzator si de civilizatia din Niteroi. De aici si de pe plaja Icarai vezi Pao de Acucar, Praja Vermelha, Cristo Redentor, Dois Irmaos, toate plajele din sudul Rio si golful Guanabara.

Se pare ca insula a fost, pe rand, far pentru navigatori, fortareata, casa pentru corsari si amirali, inchisoare… Bisericuta, care e in renovare, a fost construita in 1716. Incet, incet m-am prins ca navighez printre soparle si alte animalute si mi-am zis ca ar fi bine sa fiu atenta. Nu se vedea vreo urma omeneasca, dar asta nu m-a ingrijorat. M-am intors, pe alte scari, din cealalta parte a insulei in aproximativ o ora.Jos, surpriza!!! Poarta pe care intrasem era inchisa cu lacat. La o privire mai atenta (deloc panicata 🙂 am vazut ca avea 3 metri si un gard de sarma ghimpata pe deasupra. Oricum as fi incercat sa ocolesc, eu si rochita mea de plaja aveam nevoie de abilitati de alpinist… sau de abilitati de saritor de la inaltime – peretele de stanca are cel putin 5m.

Sa zicem ca am supravietuit cu ajutorul cunostintelor despre porti. M-am relaxat un pic, am mai studiat poarta si am ridicat opritoarele de sus si de jos. Lacatul a ramas la locul lui, dar poarta s-a deschis. Am pus opritoarele la loc, eu fiind deja in siguranta pe partea cealalta. Ca si cum n-ar fi fost; ca si cum nu-mi imaginasem cum ar fi sa imi petrec noaptea sub cerul liber, pe o insula a calatoriilor.

Calatoria Rio – Niteroi se poate face pe un pod peste golf sau cu barca. Va costa 2.8 reali un drum cu barca – primiti in schimb briza, privelistea cu Niteroi pe o parte si Rio pe cealalta parte. Ultima barca e la 23.30; seara primiti si spectacolul luminilor reflectate in mare, stelele va mangaie de deasupra si e un pic mai racoare.

Ce sunt toate lucrurile numite mai sus?

Pao de Acucar – Sugarloaf este o imensa stanca de granit (369 de m) ce strajuieste intrarea in golful Guanabara. Ajungi sus cu ajutorul unei gondole si vezi golful, Corcovado, padurea Tijuca (cea mai mare padure tropicala urbana din lume), centrul orasului si cartierele din sud. E deschis de la 8 la 8 (nu si pe 24 decembrie 🙂 si ajungi aici de pe Cobacabana cu autobuzul 511 spre Urca. Daca planuiesti plecarea cu o ora – doua inainte de asfintit, ai parte de un spectacol pe cinste.

Praja Vermelha – Plaja rosie e plaja cu palmieri imperiali de unde se ia gondola spre Pao de Acucar. E frecventata mai mult de localnici, are o apa clara – buna pentru snorkelling si vedere spre Niteroi.

Cristo Redentor e statuia lui Christos Mantuitorul de pe Corcovado. De oriunde te-ai afla in oras e greu sa treci cu vederea statuia de 38 de m inaltata in varful colinei Corcovado (704 m). Statuia a fost inaugurata in 1931 si poate fi vizitata in fiecare zi de la 8.30 la 7 pm. E o urcare de 25 de minute cu trenuletul prin parcul Tijuca si inca 10 minute pe scari pana la platforma. Merita cu prisosinta cei 43 de reali daca e o zi frumoasa (fara nori sau ceata); de aici vezi toate imaginile panoramice ce iti amintesc de Rio. Tu si ceilalti o mie de turisti veti incerca sa faceti poze cu statuia… astfel incat sa se creada ca sunteti singurii din acel loc. Nu veti reusi! 

Dois Irmaos – ‘Cei doi frati’ e colina care desparte plaja Leblon de favela Vidigal. Cand mergi in sudul orasului, ai tendinta sa te opresti in Leblon. Despre Copacabana, Ipanema si Leblon ai tot auzit – aici sunt magazinele faimoase, aici baruri, aici plaje. De fapt, dupa Dois Irmaos si Leblon urmeaza alte plaje: Sao Conrado, Barra da Tijuca, Reserva, Grumari. Cumva… nu stim de ce, plajele astea nu sunt pe harta turistilor.

Golful Guanabara – primul lucru pe care il vezi cand ajungi in Rio. Aeroportul Galleao e chiar in golf si ai impresia ca aterizezi in apa. Privelistile spectaculoase de pe Corcovado, de pe Pao de Acucar, din Tijuca si Niteroi sunt cu Oceanul Atlantic si golful Guanabara. Podul Rio – Niteroi inchide golful spre sud, spre Oceanul Atlantic.

Pentru toate cele scrise mai sus e nevoie de cel putin 4 zile in Rio. La fiecare pas, in centru sau in imprejurimi, ar trebui sa te opresti, sa vezi o casa, o straduta, o biserica in stil colonial.

Va recomand sa planuiti o vacanta mai lunga… pentru ca aventura abia incepe.

Visati si voi la Brazilia? Puteti ajunge acolo cu Eturia.