Subventii agricole dar alimente din import

Tinta de adoptare a euro este o ancora buna pentru echilibrele macroeconomice, insa trebuie reconfirmata pentru ca in prezent nu pare foarte credibila, alternativa fiind stabilirea unei tinte pe termen mai lung si asumarea unei strategii nationale de reducere a dependentei de euro la nivelul economiei, afirma Rasvan Radu, presedintele executiv al Unicredit Tiriac Bank, aflam din Ziarul Financiar.

“Trebuie sa decidem daca adoptam euro intr-un termen foarte scurt, sau ne stabilim o tinta mai indepartata si facem eforturi sustinute pentru de-euroizare, care constituie un proces foarte dificil”, afirma bancherul care conduce de peste sapte ani afacerile italienilor de la Unicredit pe piata locala.

Chiar daca autoritatile romane au scris si in raportul de convergenta trimis la Bruxelles ca mentin angajamentul de adoptare a monedei unice, majoritatea analistilor zambesc ironic la un asemenea mesaj. Acestia considera mai plauzibila intrarea Romaniei in zona euro prin 2020 sau chiar mai tarziu. Asta si pentru ca tari mai bine situate economic si financiar nu se hazardeaza sa se grabeasca cu tintele.

“Actuala tinta de intrare in zona euro pare a nu fi foarte credibila si nu neaparat pentru ca nu putem indeplini criteriile, ci pentru ca nu vedem un angajament ferm din partea tuturor”, spune Rasvan Radu.

Pe de alta parte, acesta sustine ca inainte de criza, creditul in euro a contribuit in mod decisiv la cresterea economica din acea perioada, aducand fluxuri de bani la costuri foarte scazute.

Romania e intr-o situatie complicata: pe de o parte, creditul in valuta are o pondere de peste 60%, preturile caselor, masinilor sau tarifele telefonice sunt exprimate in euro dar pe de alta parte BNR face de mai multe luni eforturi sustinute de a incuraja creditul in lei, presand bancile sa reduca dobanzile, in timp ce grupurile din zona euro nu stiu cum sa mai reduca din liniile de finantare pentru subsidiarele locale.

Astfel ca, in opinia presedintelui de la Unicredit Tiriac, iesirea din aceasta situatie nu este legata doar de ponderea mare a creditului in euro , ci de gradul ridicat de euroizare a economiei in general.

“Baietii destepti” din energie, dispusi sa plateasca mai mult

Majoritatea furnizorilor care au contracte preferentiale cu “Hidroelectrica” ar fi acceptat cresteri de pret de circa 30 de lei/MWh (pretul minim de vanzare ar urca, astfel, la 155 de lei/MWh), sustin surse din companie, preluate de Bursa.

Schimbarile repetate de Guvern au intarziat adoptarea unei decizii privind aceste contracte directe cu “baietii destepti”, care continua sa primeasca energie de la “Hidroelectrica” in cantitatile si la pretul stabilit pentru anul trecut. Asa ca noul ministrul al Economiei, Daniel Chitoiu, a anuntat ca astazi vrea sa incheie renegocierea contractelor (la zece zile dupa numirea sa in functie).

Sursele mai afirma ca noul ministru va inchide, astfel, problema contractelor prin aprobarea cresterilor de pret obtinute de comisiile de negociere pe parcursul anului. Noul Guvern a inteles ca aceste contracte nu pot fi reziliate ci doar renegociate pentru a aduce anumite clauze contractuale in avantajul “Hidroelectrica”.

Alte surse apropiate negocierilor cu institutiile financiare internationale, care au impus Guvernului renegocierea acestor contracte, sustin ca investigatia declansata de Comisia Europeana ar fi de folos Romaniei in aceasta problema. Comisia a initiat investigatia pentru ca are suspiciuni ca tarifele preferentiale din aceste contracte reprezinta un ajutor de stat.

Ce a mai ramas din cooperativele comuniste

Au scazut de la mii de angajati la cateva zeci, nu au incredere in credite, isi platesc taxele la zi. Cooperativele mestesugaresti: un model de business despre care nu vorbeste nimeni, dar care continua sa-si demonstreze viabilitatea la peste un secol de la aparitie, scrie Capital.

Numele lor sunt la fel de contemporane ca titulatura de „cooperativa mestesugareasca“ in sine. Greu de facut un top al celor mai reusite „branduri“, pentru primele pozitii luptandu-se, intre altele, Prestatiunea Iasi, Deservirea Caracal, Arta Modei Focsani, Sarguinta Ramnicu Valcea sau Staruinta Craiova.

Aproape toate cooperativele mestesugaresti (SCM-uri) poarta denumiri similare: in timp ce micile buticuri de cartier se intreceau in denumiri americanizate la inceputul anilor ‘90, cooperativele au refuzat in bloc sa adopte titulaturi moderne, singurele care fac exceptie fiind cele infiintate dupa aceasta data, cum este cazul Frizcip si Coffriz, din Fagaras sau Colin Daily, din Capitala.

„Pentru ce sa le schimbam, daca asa suntem cunoscuti, daca dupa noi cauta partenerii de afaceri?“ se intreaba Petrica Ghetu, presedintele „Munca si Arta“, cooperativa care a incheiat 2010 cu venituri de peste un milion de euro si profituri brute de circa un sfert de milion. Si responsabila, intre altele, cu realizarea uniformelor Armatei, SPP-ului, „si altor institutii de stat, inca de la aparitia lor“.

Povestea lui Petrica Ghetea este povestea presedintelui-model de cooperativa. Are 67 de ani, dintre care 51 de ani a lucrat la „Munca si Arta”, numarandu-se printre primii angajati, iar de 24 de ani o conduce (asta, in conditiile in care, subliniaza, alegerile au loc o data la patru ani). A prins, asadar, perioade dificile, cu modele economice diferite.

In general, in cazul cooperativelor, problema locativa este extrem de incalcita. Asa cum explica Sevastita Grigorescu, presedinta UCECOM (Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti), „cladirile sunt ale noastre, terenurile sunt ale statului. Partidul punea la dispozitia cooperativei un teren, iar cladirile care gazduiau liniile de productie erau construite prin eforturile membrilor cooperativei, prin reinvestirea profitului“. De aici mai departe, totul se complica: normele care reglementeaza domeniul SCM-urilor prevedeau ca terenurile raman cu titul gratuit in posesia acestora. Pana in 2009, cand Curtea Constitutionala a declarat nul acest articol, iar de atunci se tot lucreaza la forma acestui punct de lege. Iar acum o saptamana, dupa doi ani de discutii si deliberari, s-a ajuns la concluzia ca articolul va avea o forma similara. Indiferent de normele actuale, in spate raman o multime de procese privind diverse fraude imobiliare infaptuite dupa 1990.

Este aprobata de Andrei Gheorghe Cristinel, presedintele Cartonajul SCM din Capitala, cu afaceri de 700.000 de euro si cu o istorie de peste jumatate de secol. „Modul nostru de organizare nu s-a modificat. Schimbari drastice au fost, dar in privinta volumului comenzilor si a tipului materiilor prime, nu a structurii. Acum totul e la nivel micro fata de atunci. Ganditi-va ca inainte de Revolutie eram 1.800 de oameni, 800 lucrau la domiciliu, restul in sectii. Acum avem 36 de membri cooperatori.“

In momentul de fata, mai sunt active, potrivit datelor UCECOM (Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti), cam 900 de SCM-uri (putin mai multe fiind afiliate Uniunii).

Domeniile in care activeaza cu precadere cooperativele sunt productia de confectii textile si tricotaje, de confectii de piele, mobilier, arta populara sau sticla si produse metalice, dar si reparatii auto sau cosmetica.

Subventii agricole dar alimente din import

Nu consumarea banilor europeni este cea mai mare problema a Romaniei, ci rezultatul utilizarii lor. “Desi am investit 3,5 miliarde de euro in agricultura, doar din fonduri europene, inca importam 70% dintre alimente”, spune vicepresedintele Asociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE), Marian Dobrila, citat de Romania Libera.

Primii pasi pe care ii propune ACRAFE sunt cresterea capacitatii institutionale prin folosirea extinsa si inteligenta a asistentei tehnice, ocuparea imediata a posturilor vacante in sistemul de gestionare a fondurilor europene si motivarea pentru performanta a functionarilor din sistem.

Asociatia beneficiaza de sustinerea a peste 50 de companii membre, care reunesc peste 1.000 de experti cu experienta in peste 3.000 de proiecte intocmite, cu o valoare insumata de aproximativ 3 miliarde de euro.

In cei patru ani de activitate, ACRAFE a initiat si a promovat implementarea a peste 100 de propuneri de modificare a cadrului de functionare a acestor fonduri, peste jumatate dintre acestea fiind implementate deja.