Bosnia, Albania, Romania Topul clasamentului european al deceselor legate de poluare

Cele trei tari se afla in partea de sus a unei liste publicate de Agentia Europeana de Mediu, care arata ca oamenii din Europa de Est au sanse mai mari de a muri ca urmare a poluarii decat cei din partea de vest a continentului.

Pana la 27% din decesele inregistrate in Bosnia si Hertegovina sunt legate de poluarea aerului, de zgomotul din mediu care contribuie la bolile de inima si de efectele vremii extreme, se arata intr-un studiu publicat marti de Agentia Europeana de Mediu.

Rata deceselor legate de mediu a Bosniei si Hertegovinei este cea mai mare de pe continent si este cu 14 puncte procentuale mai mare decat media UE, care se ridica la 13%.

Al doilea in lista este Albania, unde 23% dintre decese sunt legate de probleme de mediu, in timp ce Romania, care ocupa clasamentul tarilor UE, se afla pe locul trei, cu 19%.

Cetatenii europeni care sunt cel mai putin expusi la o calitate slaba a aerului si la alte riscuri legate de mediu se afla in Norvegia si Islanda, unde rata deceselor influentate de poluare este de noua procente, urmata de cei care locuiesc in Danemarca si Suedia, unde cifra este zece la suta.

,,Tarile din estul Europei poarta o povara semnificativa mai mare asupra bolii si mortalitatii asupra mediului decat tarile din vestul Europei” , se arata in raport .

,,Un factor care determina acest tipar este saracia energetica, care este mai raspandita in sudul si centrul-estul Europei”, adauga acesta, explicand ca ,,comunitatile mai sarace se bazeaza pe arderea combustibililor solizi de calitate slaba, cum ar fi carbunele si lemnul, cu eficienta redusa cuptoare pentru incalzirea casnica. “

Partea de est a continentului sufera cel mai mult din cauza temperaturilor extreme si a fenomenelor meteorologice, cum ar fi inundatiile.

Faptul ca tarile din Europa de Est au niveluri mai scazute de salubritate ii face, de asemenea, pe rezidenti sa fie mai expusi la substante reziduale care sunt daunatoare sanatatii si sperantei de viata.

Studiul spune ca exista si inegalitati de mediu legate de etnie, explicand ca ,,comunitatile de romi din Europa Centrala si de Est sunt deseori excluse din serviciile de baza si expuse poluarii mediului, cu consecinte grave asupra sanatatii”.

Potrivit OMS, poluarea aerului este responsabila pentru 29% din decesele provocate de cancerul pulmonar, 24% din accidentele vasculare cerebrale si 43% din decesele legate de BPOC. Si mai ingrijorator este faptul ca copiii sub 15 ani sunt mai vulnerabili la poluarea aerului, deoarece inhaleaza cu 37% mai mult NOX. Este dovedit medical ca o calitate scazuta a aerului duce la agravarea bolilor cardiace si pulmonare.

In ciuda faptului ca traficul este principala sursa cunoscuta de poluare, ceva nu se potriveste cu imaginea. In timpul pauzei de iarna, utilizarea masinii a fost la 10% din nivelul normal, dar nivelurile de poluare nu au scazut proportional. Santierele de constructii nereglementate si poluante din mijlocul orasului si reglementarile laxe privind arderea deseurilor, inclusiv plasticul, uleiul si cauciucul sunt doar 2 dintre ceilalti actori majori.

In prezent, poluarea aerului in Bucuresti este o problema sensibila, mult dezbatuta. Suntem blocati in mijlocul campaniei candidatului la primarie si indiferenta. Cu atat mai mult, este timpul pentru actiuni: incepand de la campanii de educatie pana la masuri concrete luate de administratie, cum ar fi politicile de sanatate privind traficul: reducerea numarului de masini, promovarea transportului comun si incurajarea alternativelor mai ecologice. Nu este nevoie sa cautam exemple in afara granitelor, Turda fiind primul oras din Romania cu un sistem de transport public complet electric, Cluj urmand exemplul lor.

Masurile de impact ar trebui luate de cetatenii capitalei – cerand si protejand cel mai fundamental drept al lor – dreptul de a trai. Am trecut intrebari, este timpul sa cerem institutiilor statului, Garda de mediu si Administratia locala sa raspunda apelului nostru pentru actiuni imediate.