Previziunile Comisiei Europene arata o scadere a PIB-ului Romaniei cu 5,2% in 2020 si o crestere de aproximativ 3,3% in 2021 si 3,8% in 2022

Desi contractia economiei Romaniei in 2020 pare mai putin severa decat se astepta initial, incertitudinea ramane foarte mare, avand in vedere evolutia recenta a pandemiei, iar productia reala nu este stabilita pentru a reveni la nivelurile dinaintea crizei inainte de sfarsitul anului 2022, arata raportul emis de Comisia Europeana.

Se preconizeaza ca deficitul bugetar va creste semnificativ, intrucat efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adauga alunecarilor fiscale din trecut. PIB-ul real a scazut cu 4,5% fata de anul anterior in prima jumatate a anului 2020. Masurile stricte de blocare au avut un impact negativ asupra cheltuielilor de consum. In plus, intreruperea lanturilor internationale de aprovizionare si cererea externa slaba au incetinit productia si exporturile. Deoarece scaderea importurilor a fost oarecum mai putin puternica, balanta comerciala a continuat sa se deterioreze, dar soldurile de venit primar si secundar imbunatatite au redus deficitul contului curent. Investitia a surprins cu o contributie pozitiva la crestere, deoarece activitatea de constructii a fost in mare parte neafectata de masurile de izolare. Economia Romaniei continua sa fie afectata de COVID-19, deoarece unele restrictii au fost reintroduse in toamna, iar incertitudinea rezultata este menita sa diminueze cresterea economica, in special in al patrulea trimestru al anului 2020.

Recuperarea se asteapta sa fie treptata

Se estimeaza ca PIB-ul real se va contracta cu 51/4% in 2020 si va reveni cu aproximativ 31/4% in 2021 si 33/4% in 2022. Consumul privat ar trebui sa se recupereze treptat, in conformitate cu eventuala relaxare a masurilor de distantare sociala, in 2021 si 2022. De asemenea, se preconizeaza ca investitiile vor reveni, desi oarecum oprite din cauza capacitatii de rezerva si a incertitudinii persistente. Se asteapta ca exporturile nete sa contribuie negativ la cresterea economica in 2020. Dupa o contractie accentuata din aprilie, exporturile au inceput sa se imbunatateasca in al treilea trimestru al anului 2020, dar nu se asteapta recuperarea pierderilor pana la sfarsitul anului. Pe masura ce cererea interna scade, importurile vor scadea, desi mai putin decat exporturile. Se preconizeaza ca exporturile vor creste incepand cu 2021, sustinute de redresarea treptata a comertului global, in timp ce cresterea importurilor va fi reluata, reflectand cheltuielile crescute ale consumatorilor. In ansamblu, contributia exporturilor nete la crestere peste orizontul prognozat este mentinuta negativa. Deficitul contului curent este de asteptat sa scada doar in 2020 comparativ cu 2019 si sa creasca din nou in 2021 si 2022. Rata somajului a crescut in prima jumatate a anului 2020, dar s-a stabilizat in timpul verii, din cauza masurilor politice care limiteaza pierderile de locuri de munca. Se preconizeaza ca va ajunge la aproape 6% in 2020 si va continua sa creasca oarecum in 2021 din cauza unei reactii intarziate de recesiune a pietei muncii. In 2022, somajul se asteapta sa scada din nou, dar sa ramana peste 5%. Se preconizeaza ca salariile nominale vor creste moderat peste orizontul prognozat dupa cativa ani de crestere de doua cifre. Ca raspuns la criza COVID-19, Banca Nationala a Romaniei si-a redus rata principala de politica monetara in trei pasi de la 2,5% la 1,5% si a achizitionat titluri de stat de peste 5 miliarde RON pe piata secundara intre aprilie si august pentru a sprijini finantarea economiei reale si a sectorului public. Se preconizeaza ca inflatia va scadea la 2,5% in 2020, in principal din cauza scaderii accentuate a preturilor la petrol si va ramane limitata pe parcursul 2021 si 2022.

Riscuri pentru prognoza de crestere

Incertitudinea prelungita legata de directia viitoare a politicilor publice din Romania ar putea reduce increderea si ar putea impiedica fluxurile de credite, afectand negativ investitiile si cresterea. O crestere mai mica decat cea prevazuta a pensiilor nu s-ar traduce neaparat in riscuri sporite de crestere datorita efectelor pozitive de incredere generate de perspectivele fiscale imbunatatite. Pe de alta parte, se asteapta ca fondurile alocate Romaniei in cadrul Facilitatii de recuperare si rezilienta sa ofere sprijin suplimentar investitiilor.

Deficitul public pe o cale in crestere

Se preconizeaza ca deficitul administratiei publice va creste la aproximativ 101/4% din PIB in 2020, de la 4,3% in 2019. Tendinta expansiva preexistenta, in mare parte determinata de cresterile pensiilor, va fi consolidata de impactul crizei COVID-19. . Cheltuielile cu pensiile pentru limita de varsta urmeaza sa creasca considerabil, determinate de efectul pe intregul an al unei cresteri a pensiei de 15% din septembrie 2019 si o crestere suplimentara de 40% din septembrie 2020. Mai mult, alocatia pentru copii a fost dublata. Cheltuielile suplimentare datorate masurilor legate de COVID-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea fortei de munca si cheltuielile legate de sanatate, sunt proiectate la 1,3 puncte procentuale. din PIB, din care 0,4 puncte punctuale. finantat prin transferuri UE. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune.

In ciuda prognozei de redresare economica si a expirarii preconizate a schemelor de sprijin pentru ocuparea fortei de munca in caz de pandemie (in absenta bugetului 2021), deficitul administratiei publice va creste in continuare, la aproximativ 111/4% din PIB in 2021 si 121/2 % din PIB in 2022 sub o ipoteza de modificare a politicii. Acest lucru se datoreaza efectului pe intregul an al cresterii cu 40% a pensiilor din septembrie 2020 si unui recalcul suplimentar al pensiilor ascendent programat pentru septembrie 2021. Aceasta prognoza nu include nicio masura finantata din subventiile facilitatii de recuperare si rezilienta. In consecinta, raportul datoriei / PIB al Romaniei este prognozat sa creasca de la 35,3% in 2019 la aproximativ 631/2% in 2022. Un risc pozitiv pentru proiectiile soldului general al guvernului este ca cresterile pensiilor si alocatiilor pentru copii s-ar putea dovedi a fi mai moderat.

Guvernul, in modificarea bugetului din august, a propus cresterea pensiilor cu 14% in loc de 40% din septembrie 2020 si esalonarea cresterii alocatiilor pentru copii in timp. Cu toate acestea, parlamentul a respins aceasta propunere. Aceasta prognoza, in conformitate cu presupunerea standard de modificare a politicii, urmeaza votului parlamentar. In viitor, in absenta unui buget pentru 2021, acesta incorporeaza majorarile impuse de legea pensiilor in vigoare in prezent.