Afirmatia lui Benjamin Netanyahu conform careia uciderea de catre armata israeliana a sapte lucratori umanitari World Central Kitchen in Gaza, luni seara, a fost „un incident tragic”, nu a facut prea mult pentru a atenua temerile primului ministru al Spaniei, Pedro Sanchez. Nici afirmatia lui ca „asta se intampla in timp de razboi”.
Sanchez, care a fost unul dintre cei mai fericiti si persistenti critici europeni ai modului in care Israelul si-a urmarit razboiul din Gaza dupa atrocitatile teroriste din 7 octombrie, a descris „presupusele explicatii” ale premierului israelian ca fiind „total inacceptabile si insuficiente” . El a adaugat ca Spania asteapta o relatare completa si detaliata a crimelor inainte de a decide „ce masuri vom lua cu privire la guvernul primului ministru Netanyahu”.
Ultimele remarci ale lui Sanchez – impreuna cu anuntul sau de luni ca Spania intentioneaza sa recunoasca un stat palestinian pana in iulie – sunt un alt exemplu al modului in care unii dintre membrii UE mai taciturni s-au simtit obligati sa vorbeasca pe fondul ingrijorarilor ca blocul este nereusind sa-si indeplineasca indatoririle morale, politice si umanitare.
In timp ce condamna „actele socante de terorism” ale Hamas si recunoaste dreptul Israelului de a se apara, Sanchez a infuriat guvernul lui Netanyahu, numind numarul palestinienilor morti „cu adevarat insuportabil” si subliniind ca raspunsul Israelului nu poate include „moartea civililor nevinovati, inclusiv a mii de oameni. de copii”. Premierul socialist al Spaniei a spus, de asemenea, ca are „indoieli reale” cu privire la respectarea dreptului international umanitar in ofensiva sa din Gaza.
Intr-un interviu pentru al-Jazeera joi dupa-amiaza, Sanchez a spus ca actiunile Israelului in Gaza ar putea chiar conduce UE sa dezbata „daca continuam sau nu aceasta relatie strategica”.
Limba din Irlanda, care este perceputa pe scara larga ca fiind cea mai pro-palestiniana voce din UE, a fost la fel de nevatamata. Taoiseach-ul iesit, Leo Varadkar, a descris atacul drept „se apropie de razbunare”, in timp ce ministrul de externe, Micheal Martin, a spus ca este „disproportionat”.
Unii diplomati europeni considera ca istoria nu va privi cu bunavointa inclinatia UE de a privi in alta parte Israelul si Gaza, atunci cand blocul era prea pregatit sa anunte actiunile Rusiei in Ucraina. O sursa diplomatica de rang inalt a declarat ca pozitiile puternice ale Spaniei si Irlandei in Palestina incep sa dea roade, adaugand ca de fiecare data cand Madrid si Dublin au vorbit, singuratatea pozitiei lor a disparut, iar altii au fost incurajati sa li se alature.
Atat Sanchez, cat si ministrul de externe al Spaniei, Jose Manuel Albares, sunt hotarati ca solutia celor doua state ramane singurul raspuns la criza din Orientul Mijlociu – de unde urgenta guvernului spaniol de a recunoaste un stat palestinian.
„Daca ne uitam la termen mediu si lung, daca nu facem ceva diferit de modul in care ne-am actionat in ultimul deceniu, vom vedea din nou aceasta spirala a violentei. Si pentru a face asta [ceva diferit]… avem nevoie de un stat palestinian real si valoros”, a declarat Albares miercuri, miercuri, reporterilor la Bruxelles. „De aceea vom recunoaste statul Palestina”.
Albares a subliniat, de asemenea, ca recunoasterea unui stat palestinian a fost mult timp un angajament cheie de politica externa pentru Partidul Muncitoresc Socialist Spaniol (PSOE) al lui Sanchez. Principalul diplomat al UE, Josep Borrell, el insusi fost ministru de externe spaniol, si-a exprimat clar sentimentele cand vine vorba de ofensiva Israelului in Gaza.
„Care sunt celelalte solutii pe care le au in vedere?” a spus Borrell in ianuarie. „Sa-i faca pe toti palestinienii sa plece? Sa-i omoare? Douazeci si cinci de mii sunt deja in Gaza, 70% femei si copii. Cu siguranta, modul de a incerca sa distruga Hamas nu este cel in care o fac, pentru ca ei seamana ura pentru generatii.”
Dublinul a incercat sa faca o cauza comuna cu membrii care au aceleasi opinii si si-a calibrat declaratiile pentru a impinge, dar nu a submina, curentul principal al politicii externe a UE. Pe langa faptul ca a facut echipa cu Spania, Slovenia si Malta luna trecuta pentru a-si exprima disponibilitatea de a recunoaste statutul palestinian, a incheiat un parteneriat cu Spania pentru a determina UE sa revizuiasca un acord comercial cu Israelul privind obligatiile privind drepturile omului.
Saptamana trecuta, Irlanda a anuntat ca va interveni in cazul de referinta al curtii internationale de justitie din Africa de Sud impotriva Israelului, incercand sa extinda definitia genocidului pentru a include blocarea ajutorului.
„E clar ca o intreaga populatie este afectata aici nu doar de bombardamente, ci si de foame”, a declarat Martin pentru The Guardian. „Am trecut prin foamete, stim cum este in psihicul nostru”, a spus el, citand dezastrul din anii 1840 cunoscut sub numele de Marea Foame.
Martin a legat raspunsul Dublinului la devastarea din Gaza cu o traditie a politicii externe irlandeze de a incerca sa reduca anumite arme, cum ar fi munitiile cu dispersie, si sa promoveze coridoarele umanitare in Siria, Etiopia si alte conflicte.
Martin a spus ca se asteapta ca politica externa a Irlandei sa ramana neschimbata sub Simon Harris, care urmeaza sa-i succeda lui Varadkar ca taoiseach saptamana viitoare. „Am lucrat cu Simon Harris in ultimii patru ani la guvernare, asa ca nu anticipam probleme majore legate de continutul politicii externe”, a spus el.
Diplomatii si analistii irlandezi spun ca istoria coloniala a Irlandei a predispus-o sa sprijine cei defavorizati. A fost primul stat UE care a aprobat statutul palestinian in 1980. Chiar si asa, Irlanda se straduieste sa ramana in consensul UE, a spus Niall Holohan, care a fost reprezentantul Irlandei la Autoritatea Palestiniana din 2002 pana in 2006.
Pe plan intern, guvernul irlandez s-a confruntat cu presiuni pentru a fi mai direct cu privire la actiunile Israelului. Fotografie: Anadolu/Getty Images
Israelul a acuzat Dublinul ca acorda ajutor Hamas, al carui atac din 7 octombrie asupra sudului Israelului a declansat razboiul, dar pe plan intern guvernul irlandez s-a confruntat cu acuzatii de a fi prea bland cu Israelul. Partidele de opozitie au facut presiuni pentru expulzarea ambasadorului israelian si au propus o lege care ar interzice statului irlandez sa investeasca in companii care opereaza in asezarile ilegale israeliene, miscari la care guvernul s-a opus.
Fostii aliati ai lui Sanchez din partidul de extrema stanga Podemos au fost, de asemenea, direct in condamnarea lor, acuzand Israelul ca planuieste un „genocid” impotriva poporului palestinian si cerand ca Netanyahu sa fie adus in fata curtii penale internationale pentru a se confrunta cu acuzatii de crime de razboi.
Pe masura ce exasperarea europeana si internationala creste, unii diplomati dau vina pe continuarea diviziunii in bloc pe sprijinul neconditionat timpuriu acordat Israelului de catre presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, argumentand ca nu ar fi in contradictie daca ea ar fi mentionat in mod clar obligatia Israelului de a respecta drepturile omului in sprijinul initial al dreptului tarii de a se apara.
Dupa sase luni, asteptarea unei schimbari in status quo-ul pur si simplu nu mai este o optiune pentru multi. „Daca asteptam ca cele 27 de state membre [sa recunoasca Palestina], vom astepta pentru totdeauna”, a spus un diplomat inalt.