Presedintele Joe Biden a devenit sambata primul presedinte american care a descris masacrul a 1,5 milioane de armeni de catre Imperiul Otoman, inceput in 1915, drept „genocid”, o decizie care a atras o puternica respingere din partea Turciei.
Anuntul lui Biden promite sa slabeasca relatia SUA cu Turcia, unul dintre cei mai importanti aliati ai sai in NATO si un partener strategic esential in promovarea prioritatilor Washingtonului in Orientul Mijlociu.
„Poporul american ii onoreaza pe toti acei armeni care au pierit in genocidul care a inceput astazi acum 106 ani”, a spus Biden intr-o declaratie care marcheaza aniversarea masacrului.
Turcia numeste asta o „greseala grava”
Ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a condamnat imediat decizia lui Biden, pe care biroul sau a numit-o o „greseala grava”, si l-a acuzat ca a cedat presiunilor din partea „cercurilor armene radicale si a grupurilor anti-turce”.
“Oportunismul politic este cea mai mare tradare a pacii si justitiei. Respingem complet aceasta declaratie bazata exclusiv pe populism”, a scris ministrul turc intr-un tweet.
Turcia refuza categoric sa accepte termenul de genocid pentru a descrie ceea ce s-a intamplat si, desi recunoaste moartea crestinilor armeni intre 1915 si 1923, ii plaseaza intr-un context de razboi cu Rusia in estul Anatoliei in timpul Primului Razboi Mondial.
Cu toate acestea, multi istorici considera masacrul primul genocid al secolului al XX-lea, care a avut loc atunci cand un Imperiu Otoman din amurg, predecesorul Turciei moderne, a deportat in masa armenii civili in Siria de teama ca nu se vor alia cu Rusia.
Multi dintre deportati, un milion si jumatate, conform mai multor istorici, au murit pe drum, fie ucisi de soldatii otomani, fie de mercenari kurzi, fie de foame, fie de boala.
Drumul catre decizia Biden
Cel putin 29 de tari au recunoscut acel masacru ca genocid de zeci de ani, iar presiunea ca Statele Unite sa faca acelasi lucru a crescut in ultimii ani, alimentata de mai multi congresmeni si de marea diaspora armeana din tara.
Congresul SUA a adoptat deja rezolutii pentru a folosi acest cuvant in 2019, iar fostul presedinte Barack Obama s-a confruntat cu presiuni puternice sa faca acelasi lucru in timpul mandatului sau (2009-2017), dar in cele din urma a evitat acest lucru pentru a nu pune in pericol relatiile cu Turcia.
Prin decizia sa, Biden vrea sa arate ca drepturile omului vor fi un pilon al politicii sale externe, iar in declaratia sa si-a subliniat dorinta de a „preveni pe viitor atrocitatile sa se intample, oriunde in lume”.
„Nu facem acest lucru pentru a invinovati, ci pentru a ne asigura ca ceea ce s-a intamplat nu se va repeta niciodata”, a subliniat presedintele, care a folosit de doua ori cuvantul „genocid” in declaratia sa.
Recunoasterea genocidului armean a fost o promisiune electorala a lui Biden, iar in urma cu doar un an, candidatul democrat la presedintie de atunci a subliniat importanta de a numi lucrurile pe nume. „Daca nu recunoastem, comemoram si invatam copiii nostri despre genocid, cuvintele „niciodata nu mai” isi pierd sensul”, a spus Biden intr-o declaratie anul trecut.
Bucurie in Armenia, tensiune cu Erdogan
Premierul armean Nikol Pashinian i-a trimis sambata o telegrama lui Biden pentru a-i multumi pentru masura, pe care a descris-o drept „un pas puternic pe calea restabilirii adevarului si justitiei istorice”.
Mai putin placuta a fost conversatia telefonica pe care Biden a avut-o vineri cu omologul sau turc, Recep Tayyip Erdogan, in care a confirmat ca va recunoaste genocidul armean, asa cum anticipasera deja mai multe mass-media americane miercuri. In acel apel, Biden si-a exprimat interesul pentru „gestionarea eficienta a dezacordurilor”, iar cei doi au convenit sa se intalneasca personal in iunie, la summitul NATO de la Bruxelles.
Va fi prima intalnire dintre cei doi de la venirea la putere a lui Biden, care a amanat luni de zile prima sa convorbire telefonica cu Erdogan, un lider cu care a avut o relatie rece cand era vicepresedintele lui Obama.
Legaturile dintre Statele Unite si Turcia s-au slabit in ultimii ani, mai ales in urma loviturii militare esuate din 2016, pe care Erdogan o pune pe seama predicatorului islamist Fethullah Gulen, autoexilat in Statele Unite.
Relatiile s-au agravat si mai mult ca urmare a ofensivei turce impotriva militiilor kurdo-siriene din nord-estul Siriei in 2019 si achizitionarea de catre Turcia a sistemului de rachete antiaeriene rusesti S-400, respins de NATO, ceea ce a determinat Washington sa impuna sanctiuni asupra Ankarei anul trecut.
