Vocile pro-Palestine cenzurate pe retelele de socializare pe fondul razboiului

Thomas Maddens, un regizor si activist cu sediul in Belgia, a observat ceva ciudat. Un videoclip despre Palestina pe care l-a postat pe TikTok cu cuvantul „genocid” a disparut brusc de pe platforma dupa o crestere initiala. „Cred ca ar fi avut milioane de vizualizari”, a spus Maddens, „dar a incetat imediat”.

Maddens este unul dintre sutele de utilizatori ai retelelor sociale care acuza cele mai mari platforme de retele sociale din lume – Facebook, Instagram, X, YouTube si TikTok – ca cenzureaza conturile sau ca reduc in mod activ acoperirea continutului pro-Palestine, o practica cunoscuta sub numele de shadowbanning.

Autorii, activistii, jurnalistii, realizatorii de film si utilizatorii obisnuiti din intreaga lume au spus ca postarile care contin hashtag-uri precum „FreePalestine” si „IStandWithPalestine”, precum si mesaje care exprima sprijinul pentru civilii palestinieni ucisi de fortele israeliene sunt ascunse de platforme.

Unii utilizatori au acuzat, de asemenea, Instagram, detinut de Meta, ca a eliminat in mod arbitrar postari care pur si simplu mentioneaza Palestina pentru incalcarea „orientarilor comunitatii”. Altii au spus ca povestile lor de pe Instagram au fost ascunse pentru schimbul de informatii despre protestele in sprijinul Palestinei din Los Angeles si zona golfului San Francisco. Unii s-au plans, de asemenea, ca cuvantul „terorist” a aparut langa biografiile lor de pe Instagram.

Intr-o postare pe X pe 15 octombrie, purtatorul de cuvant al Meta Andy Stone a dat vina pe raza redusa a postarilor pe o eroare.

„Aceasta eroare a afectat in mod egal conturile de pe tot globul si nu a avut nimic de-a face cu subiectul continutului – si am remediat-o cat mai repede posibil”, a scris Stone.

Intrebat despre acuzatiile de shadowbanning, Stone i-a indrumat pe Al Jazeera catre o postare pe blog pe care Meta a publicat-o, subliniind ultimele eforturi ale sale de a combate dezinformarea legata de razboiul Israel-Hamas. Postarea spunea ca utilizatorii care nu sunt de acord cu deciziile companiei de moderare pot face recurs.

BBC a raportat ca Meta si-a cerut scuze pentru adaugarea cuvantului terorist in conturile pro-palestiniene, spunand ca problema care „a cauzat pentru scurt timp traduceri neadecvate in araba” a fost rezolvata.

Un purtator de cuvant TikTok a declarat pentru Al Jazeera ca compania „nu modereaza sau elimina continutul pe baza sensibilitatilor politice”, adaugand ca platforma elimina „continutul care incalca regulile comunitatii, care se aplica in mod egal tuturor continutului de pe TikTok”.

YouTube si X nu au raspuns solicitarilor de comentarii ale lui Al Jazeera.

Grupurile pentru drepturile civile nu cumpara negarile platformelor.

Luna aceasta, 48 de organizatii, inclusiv 7amleh, Centrul Arab pentru Promovarea Retelelor Sociale, care pledeaza pentru drepturile digitale ale societatii civile palestiniene si arabe, au emis o declaratie prin care indeamna companiile de tehnologie sa respecte drepturile digitale palestiniene in timpul razboiului in curs.

„Suntem [ingrijorati] de cenzura semnificativa si disproportionata a vocilor palestiniene prin eliminarea continutului si ascunderea hashtagurilor, printre alte incalcari”, se arata in declaratie. „Aceste restrictii asupra activistilor, societatii civile si aparatorilor drepturilor omului reprezinta o amenintare grava la adresa libertatii de exprimare si a accesului la informatii, a libertatii de intrunire si a participarii politice.”

Jalal Abukhater, managerul de advocacy al 7amleh, a declarat pentru Al Jazeera ca organizatia a documentat 238 de cazuri de cenzura pro-palestiniana, majoritatea pe Facebook si Instagram. Acestea au inclus eliminari de continut si restrictii de cont.

„Exista un efort disproportionat care vizeaza continutul legat de Palestina”, a declarat Abukhater pentru Al Jazeera intr-un interviu. „In contrast, naratiunea oficiala israeliana, pe cat de excesiv de violenta ar putea deveni, are mai multa libertate, deoarece Meta considera ca provine de la entitati „oficiale”, inclusiv de la armata israeliana si oficiali guvernamentali”.

„Devine cenzurat”

O tanara de 26 de ani, manager de marketing din Bruxelles, care a cerut sa ramana anonima pentru a-si proteja identitatea, a observat ca logodna pe care a primit-o pe Instagram Stories a scazut brusc cand a postat despre Palestina din contul ei personal. „Am aproximativ 800 de urmaritori si, de obicei, am 200 de vizualizari pentru o poveste”, a spus ea pentru Al Jazeera. „Dar cand am inceput sa postez despre Palestina, am observat ca parerile mele s-au redus.”

Femeia a spus ca este ingrijorata pentru ca povestea ei nu continea imagini grafice sau nu includea discursuri instigatoare la ura. „[Au fost] despre intelegerea faptului ca poporul palestinian este uman si merita sa traiasca liber in pace in regiune”, a spus ea. „De ce este cenzurat?”

Un alt utilizator de Instagram, un inginer mecanic in varsta de 29 de ani din India, care a cerut si anonimatul, a observat ca Povestile ei de pe Instagram despre protestele din Los Angeles si zona Bay din California au avut zero vizualizari chiar si dupa o ora. „A fost neobisnuit”, a spus ea. Ea a postat apoi un selfie, care a obtinut logodna obisnuita pe care o are de obicei, a spus ea.

Alti utilizatori au avut experiente similare si au apelat ei insisi la platformele de socializare pentru a se plange. „Dupa ce am postat ieri o poveste pe Instagram despre razboiul din Gaza, contul meu a fost interzis in umbra”, a postat jurnalistul castigator al Premiului Pulitzer Azmat Khan pe X. „Multi colegi si prieteni jurnalisti [sic] au raportat acelasi lucru. Este o amenintare extraordinara la adresa fluxului de informatii si a jurnalismului credibil despre un razboi fara precedent.”

Autoarea pakistaneza Fatima Bhutto a mai spus ca Instagram o interzice si limiteaza comentariile si vizualizarile povestilor. „Invat atat de multe despre modul in care democratiile si tehnologia mari colaboreaza pentru a suprima informatiile in timpul razboaielor ilegale pentru care nu sunt in masura sa produca consimtamant”, a postat ea pe X. Intr-un videoclip pe care l-a postat pe Instagram, ea a spus ca postarile ei nu erau afisate. in fluxurile urmaritorilor ei de pe platforma.

Khan si Bhutto nu au raspuns solicitarilor de comentarii din partea Al Jazeera.

Ameer Al-Khatahtbeg, fondatorul si redactorul sef al Muslim, un site de stiri care se concentreaza pe probleme musulmane, in varsta de 25 de ani, a observat ca postarile din publicatie au ajuns la mult mai putini oameni pe Instagram in ultimele zile, scazand din 1,2 milioane inainte de inceperea razboiului, pana la putin peste 160.000 pe saptamana la inceputul razboiului.

„Cea mai importanta forma de cenzura care este implementata este fata de orice cont care mentioneaza cuvinte cheie precum „Palestina”, „Gaza”, „Hamas”, chiar „Al Quds” si „Ierusalim” in povestile si postarile Instagram, alaturi de hashtag-uri precum # FreePalestine si #IStandWithPalestine”, a declarat Al-Khatahtbeg pentru Al Jazeera. „Aceste postari nu ajung pe pagina Explorare a Instagram si apar mai tarziu in fluxul principal al oamenilor.”

Muslim nu a fost singura publicatie care a acuzat platformele de socializare de cenzura. La cateva zile dupa ce Hamas a atacat Israelul pentru prima data, Mondoweiss, un post de stiri pro-Palestini cu sediul in Statele Unite, a declarat ca TikTok si-a interzis contul si l-a restabilit doar cateva ore mai tarziu, dupa un protest online. Quds News Network din Palestina a postat pe X ca pagina sa de Facebook a fost suspendata de Meta.

Nu este prima data cand platformele de social media sunt acuzate ca au cenzurat vocile palestinienilor.

Un raport independent comandat de Meta dupa razboiul Israelului asupra Gaza in 2021 si facut public un an mai tarziu a constatat ca compania a afectat negativ drepturile omului ale utilizatorilor palestinieni in domenii precum „libertatea de exprimare, libertatea de intrunire, participarea politica si non- -discriminare”.

Conform constatarilor 7amleh transmise de Al Jazeera, Facebook a primit 913 apeluri de la guvernul israelian pentru a restrictiona sau elimina continutul de pe platforma sa din ianuarie pana in iunie 2020. Facebook a acceptat 81% dintre aceste solicitari.

„Acesta nu este nou. Palestinienii s-au mai confruntat cu cenzura de la Meta si se confrunta din nou cu aceasta”, a declarat Al-Khatahtbeg pentru Al Jazeera. Un purtator de cuvant al Meta nu a raspuns la o solicitare de comentarii.

„Pacalirea algoritmului”

Unii oameni care au spus ca au suferit cenzura pe retelele sociale au recurs la solutii alternative.

Cand a postat pe Instagram, de exemplu, un activist palestinian care nu a vrut sa fie numit pentru siguranta sa i-a spus lui Al Jazeera ca „au inceput sa desparta” cuvintele. „Cand am scris „Palestina” sau „epurare etnica” sau „apartheid”, rup cuvantul cu puncte sau bare oblice. As inlocui litera „A” cu „@”. Asa am inceput sa pacalesc algoritmul.”

Mohammad Darwish, 31 de ani, fondatorul Bydotpy, o companie blockchain cu sediul in Cairo, Egipt, a creat un site web numit „Free Palestine.bydotpy” care automatizeaza acelasi proces. Tastand „Gaza” pe site-ul sau web, de exemplu, il schimba automat in „gaza”, pe care utilizatorii il pot apoi copia si lipi in aplicatia de social media aleasa.

„Nu-mi place ca nimeni sa ma controleze, iar in timpul tensiunilor din Sheikh Jarrah, un cartier palestinian din Ierusalimul de Est, am trecut prin multe restrictii”, a spus Darwish pentru Al Jazeera, adaugand ca Facebook l-a avertizat si despre raspandirea „discursului de ura” inapoi. apoi.

„Ca comunitate de dezvoltatori, avem un principiu conform caruia „nu exista nimic care sa nu se poata face cu cod”. Asa ca am dezvoltat acest instrument, care are doua versiuni, una pentru limba araba si cealalta pentru limba engleza”, a spus el.

„Functia instrumentului este de a schimba forma propozitiilor pentru a ingreuna inteligenta artificiala si algoritmii Facebook sa inteleaga sensul textului”, a adaugat el.

La scurt timp dupa ce a observat plangerile utilizatorilor cu privire la cenzura retelelor de socializare a continutului pro-Palestini, firma de avocatura din Florida numita Muslim Legal, care se concentreaza pe ajutarea musulmanilor americani, a creat o pagina pe site-ul sau unde oricine s-a confruntat cu o astfel de cenzura si-a putut impartasi experienta. La momentul publicarii, Muslim Legal a primit peste 450 de trimiteri.

„Am observat ca paginile care pur si simplu vorbeau pentru dreptate pentru palestinieni erau pur si simplu inchise si interzise fara avertisment”, a declarat Hassan Shibly, fondatorul companiei, pentru Al Jazeera intr-un interviu. „De asemenea, am vazut oameni restrictionati pentru comentarii nevinovate.”

Shibly incearca acum sa duca aceste reclamatii pe platforme pentru a incerca sa le rezolve.

„Utilizarea retelelor sociale de catre comunitate este atat de esentiala”, a spus el. „Este una dintre modalitatile prin care putem respinge naratiunile islamofobe. Este una dintre modalitatile prin care putem expune crimele de razboi care au loc. Si este unul dintre instrumentele pe care le avem pentru a demonta propaganda si dezinformarea care este folosita pentru a justifica curatarea etnica care are loc in Palestina de catre israelieni”.

Nevoia de transparenta

In iulie, Uniunea Europeana a adoptat Digital Services Act (DSA), incercand sa imblanzeasca Big Tech. Conform acestui regulament, platformele de social media sunt obligate sa respecte regulile care asigura securitatea digitala si, de asemenea, protejeaza libertatea de exprimare a utilizatorilor.

„Platformele trebuie sa fie foarte transparente si clare cu privire la continutul permis in conditiile lor si sa-si puna in aplicare in mod consecvent si diligent propriile politici”, a declarat un purtator de cuvant al UE pentru Al Jazeera intr-o declaratie. „Acest lucru este deosebit de relevant cand vine vorba de continut violent si terorist.”

In mod esential, DSA impune, de asemenea, transparenta in privinta shadowbanning-ului si a altor tipuri de moderare a continutului.

„Cand un cont este restrictionat, utilizatorul trebuie informat”, a spus purtatorul de cuvant si a adaugat ca utilizatorii au dreptul de a contesta decizia.

Unii experti si-au exprimat insa indoielile cu privire la eficacitatea DSA in situatia actuala.

„In principiu, DSA acopera shadowbanning”, a declarat Andrea Renda, cercetator senior la Centrul pentru Studii de Politica Europeana, pentru Al Jazeera, „dar, in practica, va fi mai greu de urmarit acest comportament in comparatie cu raspandirea dezinformarii asupra aceste platforme.”

In cele din urma, cenzura continutului palestinian ii raneste pe jurnalisti, pe societatea civila si pe aparatorii drepturilor omului intr-o perioada de criza, a spus Abukhater. „In special, ii impiedica pe palestinieni sa stabileasca contextul in jurul evenimentelor care le afecteaza viata in acest moment.

„Este esential pentru companii sa-si recunoasca rolul in acest moment vital si sa recunoasca faptul ca mentinerea unui flux constant de informatii catre si dinspre Palestina este absolut esentiala pentru a salva vieti si a atenua impactul asupra drepturilor omului pe care l-ar fi putut avea cenzura.”