Cat de mult va valorifica Africa din surse regenerabile ieftine pe masura ce reteaua electrica va creste?

Capacitatea electrica a Africii este de asteptat sa se dubleze pana in 2030 – si odata cu scaderea rapida a costurilor tehnologiilor de energie regenerabila, continentul ar putea parea pregatit sa devina ecologic. Dar o noua analiza sugereaza ca combustibilii fosili vor domina in continuare mixul energetic al Africii in urmatorul deceniu.

Oamenii de stiinta au folosit o abordare de invatare automata care analizeaza ce caracteristici, precum tipul de combustibil si finantarea, au controlat succesele si esecurile din trecut ale centralelor electrice de pe continent. Descoperirile lor sugereaza ca sursele de energie regenerabile, cum ar fi energia eoliana si solara, vor reprezenta mai putin de 10% din productia totala de energie electrica a Africii pana in 2030, relateaza echipa pe 11 ianuarie in Nature Energy .

In 2015, 195 de natiuni s-au angajat sa-si reduca emisiile de combustibili fosili pentru a limita incalzirea globala la ,,mult sub” 2 grade Celsius pana in 2100. Pentru a atinge acest obiectiv, lumea ar trebui sa-si reduca emisiile cu 2,7% in fiecare an din 2020 pana in 2030 – dar promisiunile actuale nu sunt suficient de apropiate pentru a atinge tinta respectiva ( SN: 26.11.19 ). Iar cererea de energie din economiile in curs de dezvoltare, inclusiv multe de pe continentul african, este de asteptat sa creasca dramatic pana in 2030 – ducand probabil la si mai multe emisii de combustibili fosili in urmatoarele decenii.

Cu toate acestea, pretul tehnologiilor de energie regenerabila, in special al energiei eoliene si solare, a scazut rapid in ultimii ani . Atat de multi oameni de stiinta si activisti au spus ca spera ca tarile africane ar putea sa profite de aceste tehnologii, sari peste cresterea energiei pe baza de carbune sau petrol pe baza de carbon intensiv si sa construiasca direct centrale de energie regenerabila.

Nu este clar daca acesta este un scenariu realist, spune Galina Alova, cercetator in domeniul durabilitatii la Universitatea din Oxford. Ea spune ca exista o multime de incertitudine cu privire la modul si motivul pentru care proiectele energetice noi si planificate ar putea avea succes sau esec pe continent. ,,Am vrut sa intelegem daca Africa se indreapta de fapt in directia de a face acel salt decisiv, dar am vrut sa o facem privind datele”.

Asadar, Alova, impreuna cu oamenii de stiinta din domeniul sustenabilitatii Oxford, Philipp Trotter si Alex Money, au adunat date despre aproape 3.000 de proiecte energetice – atat pe baza de combustibili fosili, cat si regenerabile – care au fost comandate in ultimii 20 de ani in cele 54 de tari africane. Aceste proiecte includeau atat centrale de succes, cat si centrale nereusite. Datele includ o varietate de caracteristici pentru diferitele plante, cum ar fi cata energie poate produce o anumita planta, ce tip de combustibil foloseste, cat de bine este conectata la o retea de energie, cine detine instalatia si cum este finantata.

Apoi, echipa a folosit o abordare de invatare automata, creand un algoritm computerizat pentru a identifica care dintre aceste caracteristici au fost cei mai buni predictori ai succesului din trecut. In cele din urma, oamenii de stiinta au analizat sansele de succes a aproape 2.500 de proiecte acum in curs de desfasurare, pe baza acelor caracteristici, precum si a diferitelor caracteristici ale tarii, cum ar fi puterea economiei, densitatea populatiei si stabilitatea politica.

Acesti factori la nivel de tara conteaza, dar nu au fost cei mai mari predictori ai succesului unui proiect, spune Trotter. ,,Vedem un anumit adevar in ceea ce priveste buna guvernare, dar la nivel de proiect [factorii] au fost in mod constant mai importanti.”

Acesti factori includ dimensiunea centralelor si, de exemplu, daca centralele au avut finantare publica sau privata. Plantele cu energie regenerabila mai mici au avut tendinta de a avea sanse mai mari de succes decat proiectele mai mari, la fel ca si centralele cu finantare de la mari finantatori publici, cum ar fi Banca Mondiala, care sunt mai putin susceptibile sa se retraga in fata intarzierilor sau blocajelor. In ceea ce priveste tipul de combustibil, a existat o crestere recenta a sanselor de succes pentru energia solara in special, a constatat echipa – dar, in general, proiectele de petrol si gaze au inca sanse mult mai mari de a reusi.

Acest lucru se adauga, a constatat echipa, ca pana in 2030, combustibilii fosili vor reprezenta in continuare doua treimi din intreaga productie de energie de pe continent. Energia regenerabila, in special cea eoliana si cea solara, vor reprezenta mai putin de 10%, restul, aproximativ 18% din mixul de energie, provenind in principal din energia hidroelectrica.