Liderii Uniunii Africane (UA) se vor reuni in Niger pe 7 iulie pentru un summit extraordinar pentru a discuta despre zona de liber schimb continental african. Se vor intalni intr-un moment critic pentru continent. Multe tari africane se confrunta cu o crestere inegala si o datorie in crestere. Toti se confrunta cu un mediu global incert si au nevoie de impulsul pe care l-ar putea oferi relatiile comerciale continentale mai stranse si mai dinamice.
In opinia noastra, liderii UA ar trebui, de asemenea, sa-si foloseasca intalnirea pentru a-si revigora eforturile de a crea un Fond Monetar African. Aceasta ar fi folosita pentru a incuraja statele africane sa se implice mai activ in comertul regional, oferindu-le sprijin financiar pentru gestionarea riscurilor asociate cu o integrare regionala mai stransa si cu extinderea comertului intraregional.
In ultimii 10 ani, majoritatea regiunilor au dezvoltat aranjamente regionale care pot suplimenta ajutorul pe care FMI il ofera tarilor care se confrunta cu probleme legate de balanta de plati. In urma cu zece ani, prin aceste fonduri regionale erau disponibile 100 de miliarde de dolari. Astazi, prin aceste aranjamente sunt disponibile peste 900 de miliarde de dolari. Africa este in prezent cel mai proeminent decalaj in evolutia retelei de siguranta financiara globala.
Liderii africani au semnat un tratat pentru infiintarea acestui fond in 2014. Din pacate, progresele in vederea infiintarii acestuia au stagnat. Pana acum, tratatul a fost semnat, dar nu ratificat, de unsprezece tari membre ale UA. Cincisprezece trebuie sa semneze si sa ratifice statutul pentru ca fondul sa devina operational. Odata operational, va avea o subscriptie de capital de pana la 22,64 miliarde USD si capacitatea de a oferi tarilor membre imprumuturi echivalente cu dublul contributiilor acestora la capitalul Fondului.
Gestionarea efectelor unda
Zona de liber schimb ofera statelor noi oportunitati de crestere si angajare. Dar, prin cresterea legaturilor economice dintre statele africane, ar putea creste si riscul ca problemele economice dintr-o tara sa se raspandeasca si sa aiba un efect puternic negativ asupra cresterii, comertului, investitiilor si ocuparii fortei de munca in alte tari. De exemplu, atat evolutiile pozitive, cat si cele negative din economia SUA vor avea un impact puternic asupra Canadei si Mexicului.
Pentru a ajuta la atenuarea acestor efecte, participantii la alte acorduri comerciale regionale au stabilit acorduri financiare regionale. Acestea ofera sprijin financiar membrilor lor pentru a gestiona crizele balantei de plati.
Dovezile sugereaza ca atunci cand statele au acces la acest tip de sprijin financiar, ele sunt mai putin probabil sa intreprinda actiuni care impiedica fluxurile comerciale intraregionale. De exemplu, Fondul de rezerva din America Latina, care ofera membrilor sai sprijin financiar in timpul crizelor balantei de plati, a ajutat tarile beneficiare sa-si mentina aranjamentele comerciale intraregionale. Acest lucru, la randul sau, a redus riscul ca problemele beneficiarului sa provoace o criza in vecinii sai.
Esecul unui numar adecvat de state de a semna si ratifica tratatul Fondului Monetar African este o provocare jenanta la adresa credibilitatii eforturilor UA de a promova o economie africana mai integrata, dinamica, durabila si echitabila. Aceste eforturi au loc de mai bine de 40 de ani. Pasii de-a lungul drumului au inclus fostul Plan de actiune Lagos pentru Dezvoltarea Economica a Africii al Organizatiei Unitatii Africane, semnat in 1980 si Tratatul de la Abuja semnat in 1991.
Intr-un brief de politica publicat de Centrul pentru Drepturile Omului de la Universitatea din Pretoria si de Centrul pentru Politici de Dezvoltare Globala de la Universitatea din Boston, propunem trei pasi concreti pentru a porni impulsul pentru fond.
Plan de actiune
In primul rand, crearea fondului trebuie sa fie legata in mod explicit de succesul zonei de liber schimb. Liderii UA pot face acest lucru argumentand ca, la fel cum sa intamplat in alte regiuni, prezenta unui acord financiar regional va sprijini eforturile de stimulare a comertului intraregional in Africa. Acesta va ajuta tarile participante sa atenueze provocarile balantei de plati pe care le poate provoca o mai buna integrare regionala.
Mai mult, fondul, oferind rapid membrilor sai sprijin financiar, le poate oferi mai mult timp pentru a negocia un pachet de sprijin mai amplu cu institutii mai bogate, precum FMI. In acest sens, trebuie mentionat ca opt dintre tarile membre UA (Capul Verde, Comore, Djibouti, Eritreea, Guineea-Bissau, Sao Tome si Principe, Seychelles si Somalia) vor putea imprumuta mai multe resurse de la AMF decat FMI.
In al doilea rand, un stat membru al UA ar trebui sa devina campion pentru fond. Aceasta tara va deveni prima tara care va semna si ratifica tratatul de fond. Ar face lobby asupra altor tari membre ale UA pentru a ratifica Fondul Monetar African. Ar pledeaza pentru ca UA sa reconstituie comitetul de conducere creat in tratat si sa ii ofere resurse adecvate. Deoarece Camerunul este tara gazda desemnata pentru sediul AMF, are un stimulent pentru a fi un campion al institutiei.
In cele din urma, comitetul de conducere ar trebui sa elaboreze un plan pentru depasirea constrangerilor substantiale de resurse din regiune. Acest lucru va necesita echilibrarea nevoii fondului de resurse suficiente pentru a fi credibil cu capacitatea limitata a unor state de a contribui. Acest lucru ar putea fi abordat prin negocierea unui acord in care tarile si institutiile regionale mai bogate sa contribuie in avans cu o cota disproportionata din contributiile lor de capital.
Aceste contributii suplimentare vor fi rambursate pe masura ce tarile mai sarace isi vor aduce contributiile de capital. Este important de mentionat ca Consiliul guvernatorilor AMF are autoritatea de a prelungi perioada pentru o tara de a-si aduce contributia cu pana la opt ani. Pentru a stimula in continuare tarile membre mici si mijlocii sa contribuie cu capital, ar trebui sa li se permita sa isi trateze contributiile de capital ca parte a rezervelor lor internationale. Un astfel de aranjament nu este fara precedent si a fost folosit eficient in America de Sud. Aceste masuri ar face un plan de implementare mai fezabil.
Africa a incercat cu curaj timp de decenii sa depaseasca provocarile substantiale care impiedica dezvoltarea unui comert intra-regional robust. Acordul privind zona de liber schimb este cel mai recent dintre aceste eforturi. Credibilitatea liderilor si institutiilor continentului va fi influentata de succesul sau esecul acestuia. Infiintarea Fondului Monetar African ar demonstra hotararea continentului de a promova comertul si dezvoltarea intra-regionala.
