La doua luni dupa ce presedintele francez Emmanuel Macron a dezvaluit principalele linii ale planului sau de combatere a islamismului radical, guvernul francez a concretizat aceasta strategie, prezentand Consiliului de Ministri un proiect de lege impotriva extremismului.
Textul, numit initial „legea impotriva separatismului” si redenumit „legea de intarire a principiilor republicane” ajunge intr-un context complicat pentru Franta, care a fost lovita din nou de terorism cu atentatele de la Nisa si uciderea profesorului Samuel Paty. In plus, tara se confrunta cu tensiuni cu mai multe tari musulmane, dintre care unele au cerut chiar boicotarea produselor franceze, avand in vedere pozitia adoptata de Macron, care dupa atacuri a tinut un discurs dur in care afirma ca „Islamul este o religie care este in criza in intreaga lume.
Premierul francez, Jean Castex, precum si ministrii de Interne, Educatie si Justitie si ministrul delegat al Cetateniei, au detaliat punctele cheie ale proiectului intr-o conferinta de presa dupa Consiliul de Ministri. Dupa controversa, fiecare dintre lideri a tinut in repetate randuri sa precizeze ca este „o lege a libertatilor” si ca nu intentioneaza sa stigmatizeze musulmanii.
Potrivit lui Castex, reglementarile „nu vin impotriva religiilor, nici impotriva religiei musulmane in special”, ci mai degraba este o lege de „protectie” impotriva fundamentalismului religios. De fapt, textul evita orice referire la islam sau separatism.
Data aleasa pentru prezentarea proiectului de lege in Consiliul de Ministri nu este banala. Coincide cu aniversarea a 115 de ani de la Legea din 1905 privind separarea Bisericii si Statului, lege care a marcat bazele secularismului in Franta si la care Jean Castex a facut mai multe referiri astazi. Premierul a tinut sa precizeze, de asemenea, ca este o lege care a fost elaborata, rezultatul lunilor de discutii si dezbateri lungi „cu politicieni, reprezentanti religiosi, studenti si intelectuali”. Textul mai trebuie sa fie aprobat de Adunarea Nationala si Senat la inceputul lui 2021.
O lege marcata de atacuri
Compusa din circa 50 de articole, legea are dublul obiectiv „garantarea respectului pentru principiile republicane” si „garantarea liberului exercitiu a cultului” in domenii precum invatamantul, asociatiile religioase sau retelele sociale.
Unul dintre articole propune mai multa rigiditate pentru acei parinti care doresc sa-si educe copiii acasa, urmarind astfel sa evite „indoctrinarea minorilor in clase clandestine care raspandesc islamismul radical”, potrivit Castex. Un alt punct interzice certificatele de virginitate solicitate de femei inainte de casatorie, cu sanctiuni pentru medicii care efectueaza aceste practici. Legea urmareste si consolidarea luptei impotriva poligamiei si impotriva casatoriilor fortate, fenomen care „afecteaza aproximativ 200.000 de femei din Franta, potrivit ministrului delegat pentru cetatenie, Marlene Schiappa.
Prin aceasta lege, Franta va exercita si un control mai mare asupra asociatiilor si lacasurilor de cult, asupra modului in care acestea sunt finantate si asupra modului in care sunt gestionate, pentru a „lupta impotriva influentelor straine” si a actiona eficient atunci cand „un lacas de cult devine difuzat”. discursuri care incita la ura si la violenta”. Jean Castex a mai anuntat ca legea prezinta „noi instrumente de consolidare a neutralitatii serviciului public”, adica pentru ca angajatii sa nu-si dezvaluie in public apartenenta religioasa.
Proiectul de lege este, de asemenea, marcat grav de uciderea lui Samuel Paty, profesorul de liceu ucis pentru ca a aratat desenele controversate ale lui Muhammad din saptamanalul Charlie Hebdo in clasa pe 16 octombrie. In urma atacului, s-a decis includerea in proiect de lege a unui articol dedicat luptei impotriva discursului instigator la ura pe internet si pe retelele de socializare. Daca regulamentul ajunge sa fie aprobat, va fi infractiune sa puna in pericol viata altor persoane prin difuzarea de informatii private, familiale sau profesionale despre o persoana. Asa i s-a intamplat lui Samuel Paty, al carui nume si adresa scolii in care lucra au fost publicate pe Facebook cu cateva zile inainte de a fi decapitat.
O alta consecinta a atacului impotriva lui Samuel Paty a fost ofensiva Executivului de dizolvare a asociatiilor si moscheilor care incita la ura si violenta, potrivit Guvernului. O initiativa care a ingrijorat Amnesty International, care a denuntat intr-un comunicat ca Guvernul actioneaza „pe baza notiunii ambigue de „radicalizare””, termen care, potrivit organizatiei, „se aplica adesea simplilor musulmani devotati”.
In acest document, Amnesty International a criticat dorinta guvernului de a dizolva Colectivul Impotriva Islamofobiei in Franta (CCIF) – o asociatie care lupta impotriva discriminarii musulmanilor – si pe care „ministrul de Interne, Gerald Darmanin, a descris-o drept un dusman al Republicii. (…) fara a furniza vreo dovada”.
In cele din urma, executivul a dizolvat asociatia la inceputul lunii impreuna cu o alta organizatie umanitara, BarakaCity. O decizie care, potrivit fondatorului Baraka City, Idriss Sihamedi, reprezinta o „incalcare a legii si un abuz de putere”. Human Rights Watch a reactionat si la astfel de dizolvari, considerandu-le o „amenintare la adresa drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare, asociere si religie, precum si principiul nediscriminarii”.
La randul sau, Marwan Muhammad, fost director al CCIF, considera ca guvernul ia „masuri arbitrare si incalca libertatile fundamentale”. Intr-un articol recent publicat in Middle East Eye in care reflecta asupra strategiei lui Macron impotriva extremismului in Franta, Marwan Muhammad considera ca secularismul „a trecut de la a fi un cadru liberal pentru libertatea de religie sau orice credinta, la a deveni intr-un „neo-secularism”. ‘, un instrument de demonizare si excludere a oricarei vizibilitati religioase (cu accent impotriva comunitatilor musulmane, mereu in centrul oricarei discutii atunci cand se evoca laicismul)”.
Tocmai, cu aceasta lege, Franta va exercita un control mai mare asupra asociatiilor si lacasurilor de cult: finantarea acestora, controlul asupra „influentelor straine” si actiunea atunci cand aceste asociatii raspandesc „discurs care incita la ura si la violenta”, potrivit Guvernului.
Premierul Jean Castex a mai precizat ca legea include „noi instrumente de consolidare a neutralitatii serviciului public” pentru a impiedica angajatii companiilor subcontractate de administratie sa-si dezvaluie in public apartenenta religioasa.
Pe de alta parte, un grup de 33 de persoane, printre care filosofi, avocati, scriitori si sociologi recunoscuti in Franta si care l-au votat pe Emmanuel Macron in 2017, au publicat in urma cu cateva saptamani o rubrica in ziarul Mediapart in care criticau unele dintre cele recente. proiecte de drept guvernamental. Printre acestia, ataca textul prezentat astazi si care considera ca „reduce libertatile de informare, opinie, credinta, educatie, asociere, demonstratie si protest”. In publicatie, ei ii cer lui Macron sa „opreasca aceasta cursa spre abis opunandu-se acestor legi liberticide”, si ca ar insemna sa se instaleze in zona „atat de visata de extrema dreapta si de neofascismul” din Franta.
Cheia de vot
Planul lui Emmanuel Macron de a lupta impotriva extremismului radical este una dintre cele mai asteptate strategii ale mandatului sau de presedinte. Inainte ca Macron sa prezinte legea in public pe 2 octombrie, propunerea sa de a aborda aceasta problema era prost definita si genera asteptari de luni de zile. In discursul sau mult asteptat, seful Elysee a promis ca va intari secularismul si va construi „un islam care poate trai in pace cu Republica” si, dupa recentele atacuri, a promis in repetate randuri „fermitate” impotriva radicalismului islamic.
Cu tara din nou in alerta terorista maxima, lupta impotriva extremismului radical va fi, fara indoiala, unul dintre punctele cheie ale viitoarelor alegeri prezidentiale din Franta din 2022, unde Emmanuel Macron va trebui, de asemenea, sa impiedice partidele de dreapta si de extrema dreapta sa atace. Potrivit unui sondaj realizat de La Republique en Marche, partidul lui Macron, 88% dintre francezi spun ca sunt ingrijorati de ascensiunea islamismului radical, in timp ce ingrijorarea creste la „foarte ingrijoratoare” la 58% dintre cei chestionati.
