Cunoscuta si sub numele de Tara Romaneasca Mica, Oltenia este renumita pentru diversitatea sa geografica, de la Muntii Carpati din Nord, pana la campiile spalate de fluviul Dunarea din Sud. Desi nu este atat de populara printre turisti precum Transilvania vecina sau Muntenia, Oltenia nu este lipsita de atractii naturale sau culturale.

Intre Dunare si maretul Munti Carpati se afla regiunea Oltenia din sudul Romaniei . Asezat alaturi de Muntenia regiunea , este sinonim cu artistul de geniu Constantin Brancusi, ca sa nu mai vorbim de minuni, printre care raul Olt, manastirile maiestuoase ortodoxe si peisajele pitoresti. Iata tot ce trebuie sa stii.

Urmati traseul de arta al lui Brancusi. Una dintre principalele delicii ale regiunii este Complexul Cultural National ,,Constantin Brancusi", din Targu Jiu. Situat in aer liber, cuprinde trei sculpturi ale artistului roman de renume mondial, unul dintre cei mai influenti sculptori modernisti ai secolului XX.

In Horezu, vizitati manastirea in stil brancovenesc, inclusa pe lista siturilor Patrimoniului Mondial UNESCO. De asemenea, puteti vizita centrul de atelier de ceramica de aici, renumit pentru tipul sau unic de ceramica traditionala realizata manual, inscrisa si pe listele patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

Vizitati manastirea Cozia, construita in secolul al XIV-lea si amplasata intr-o padure fermecatoare, adancita intr-un cadru natural idilic.

Exploreaza pestera Polovragi, veche de milioane de ani. Cu o lungime de peste 10 kilometri, este una dintre cele mai lungi din Europa. Polovragi este, de asemenea, un loc de mister si legenda si este considerat ca gazduieste vechiul zeu al dacilor, Zamolxes.

Regiunea este, de asemenea, bogata in vinarii, iar cele mai notabile sunt Dragasani, Avincis, Bauer si Stirbey. Asigurati-va ca le vizitati pe toate si ca gasiti tipple-ul preferat.

Orasele principale

Craiova

Craiova se mandreste cu un amestec unic de arta, arhitectura si etnografie, fiind un oras bogat in cladiri maiestuoase, unele dintre ele ridicate in singurul stil arhitectural national, cunoscut sub numele de stilul Brancovenesc. In cea mai veche casa a orasului, o cladire din secolul al XVII-lea ridicata de Constantin Brancoveanu, Muzeul de Etnografie al Olteniei prezinta mestesuguri locale si haine traditionale. In apropiere se afla Muzeul de Arta, situat intr-o uimitoare cladire neoclasica ce gazduieste cateva opere fine ale sculptorului modern Constantin Brancusi si ale pictorului Nicolae Grigorescu, fondatorul picturii moderne romanesti.

Construita in stil brancovenesc, Biserica Madona Dudu este renumita pentru picturile sale murale interioare, un exemplu clasic al stilului bizantin al bisericilor ortodoxe. O alta capodopera a arhitecturii brancovenesc este Biserica Mantuleasa , pictata in frumoase culori vii.

Pentru o plimbare lunga in oaza verde a orasului, vizitati Parcul Nicolae Romanescu, cel mai mare parc din Craiova.

Drobeta Turnu Severin

Chiar la granita cu Serbia, pe malurile Dunarii, orasul Drobeta Turnu Severin ofera cateva privelisti minunate asupra raului. Unele dintre reperele sale includ Cetatea Medievala a Severinului , sculptata in piatra, un fost punct de aparare impotriva invaziilor de la bulgari si turci. Orasul gazduieste, de asemenea, cel mai vechi pod ramas peste Dunare, podul lui Traian , construit in 105 d.Hr.

Pentru iubitorii de cultura

In Oltenia, exista o mare concentratie de monumente ridicate in stil brancovenesc, o combinatie de arta traditionala romaneasca, elemente bizantine si venetiene.

In satul Horezu, Manastirea Horezu este plina de exemple ale stilului brancovenesc. Un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO construit in secolul al XVII-lea, manastirea gazduieste colectii de fresce si icoane de la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, cand Scoala de pictura murala si icoana Hurezi s-a instalat in interiorul manastirii.

Satul in sine este, de asemenea, reinnoit pentru Ceramica Horezu , inclusa pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, fiind o maiestrie unica creata de artizani talentati in atelierele locale. Reflectand generatii de cunostinte si maiestrie, ceramica face parte din identitatea satului.

Pentru iubitorii de natura

Parcurile naturale din regiune ofera o fauna si o flora bogate, precum si trasee de drumetii si alpinism, cu vederi uimitoare.

The Parcul Natural Cozia este traversat de Valea Oltului, crearea unor peisaje frumoase. Masivele sale montane, Cozia, Naratul Doabra si Calinesti, sunt ca o fortareata de piatra sculptata in munti. Stancile impadurite abrupte ofera privelisti uluitoare ale vailor si muntilor din jur. Cele mai populare rute duc calatorii la Cheile Lotrisorului sau la Varful Cozia, inaltime de aproximativ 1.688 metri.

Cea mai tinara publicatie romaneasca dedicata genurilor F&SF are, de citeva zile incoace, un nou redactor-sef. L-am abordat pe Alexandru Ioan Despina minati de curiozitate atit in ceea ce priveste activitatea sa, cit si planurile pe care le are pentru viitorul Gazetei SF.

Cine este Alexandru Ioan Despina? De ce ai ales F&SF-ul ca mediu predilect de interes, atit ca autor, cit si in calitate de cititor, critic etc.?

Alexandru Ioan Despina: Raspunsul simplu si prozaic la prima intrebare ar fi ca sunt (sau macar incerc sa fiu, caci nu intotdeauna imi iese) un om. Insa nu cred ca la acest lucru te-ai referit cand m-ai intrebat. Asa ca am sa incerc o alta abordare. Am absolvit facultatea cu dubla specializare, am lucrat ca profesor de engleza in Columbia, am tradus cate ceva pentru diverse publicatii ori fundatii, am publicat vreo 20 de povestiri in cam tot atatea reviste, am castigat o duzina de premii si, in maniera politicienilor romani, am urmat cateva cursuri in strainatate, printre care si unul de interpretare a tragediilor grecesti la Harvard. In ce priveste cea de-a doua parte a intrebarii,  SF&F-ul iti ofera o anumita libertate, care nu se regaseste in celelalte genuri, libertatea de-a visa fara a deveni intr-adevar oniric. Iar un roman SF&F scris bine nu se diferentiaza prin nimic de unul mainstream, lucrul cel mai important fiind intentia autorului: ce doreste acesta sa ne arate si cum o face.

In general, cei care scriu recenzii au in atentie volume, fie ca e vorba de culegeri de povestiri, fie de romane. De ce ai ales sa scrii despre proza scurta?

AID: Am mai recenzat si carti, e drept, dar m-am axat pe proza scurta, considerind ca un atare demers ca ar avea o utilitate practica. Motivul principal ar fi ca ma pricep mai bine la povestiri decat la romane, atat in ceea ce priveste scrierea lor cat si intelegerea modului in care sunt (sau ar trebui sa fie) construite. La acest motiv se adauga altele de-o importanta mai redusa, cum ar dorinta de-a le oferi un feedback celor aflati la inceput de drum; debutantii sunt mult mai receptivi cand vine vorba de parerile cititorilor.

Ai colaborat cu Gazeta SF inca de la inceputurile ei, daca mi-aduc eu bine aminte. Ce a fost bine din ce s-a facut pina acum si ce nu?

AID: Cred ca revista ajunsese deja la al optulea sau al noualea numar in momentul in care am inceput sa colaborez cu ea. Destul de tarziu, daca ar fi sa ma compar cu alti redactori, insa suficient de devreme pentru a vedea evolutia Gazetei, o revista care a incercat intotdeauna sa aduca literatura in atentia tinerilor. George Sauciuc, acest om-orchestra al publicatiei, alaturi de alte persoane implicate trup si suflet, precum Mircea Nanu-Muntean ori Florentin-Ionut Haidamac (care, desi nu este prezent in echipa redactionala, aduce un aport extraordinar revistei), organizeaza periodic evenimente culturale de promovare a literaturii speculative, sedinte de lectura care se bucura de un public numeros si entuziasmat, dar si concursuri adresate in special elevilor ori debutantilor (asa cum a fost vorba si de cel sponsorizat de editura Nemira si jurizat de dl. Mircea Coman); de curand a fost finalizat si concursul de manuscrise initiat de Eugen Lenghel, in colaborare cu editura Tracus Arte, prin desemnarea nu a unui singur manuscris castigator, asa cum se preconiza initial, ci a doua astfel de manuscrise. Desigur, au existat si lucruri negative, cum ar fi implicarea revistei in ultimul an in scandaluri care nu-si aveau rostul, insa acestea sunt mult mai putine ca numar si au implicat doar anumite persoane.

Stiu ca ai renuntat la un moment dat sa mai colaborezi cu Gazeta SF. De ce?

AID: Nu as dori sa intru in amanunte. Eu si redactorul-sef de la acea vreme nu am cazut de acord in anumite privinte. Mi s-au cerut lucruri pe care nu eram dispus sa le fac, asa ca am plecat.

Care va fi programul tau, in noua calitate de redactor-sef la GSF? Prin ce anume crezi ca ar trebui sa se distinga de celelalte publicatii similare din peisajul online romanesc?

AID: In primul rand, as vrea ca, impreuna cu echipa redactionala, sa continuam lucrurile bune incepute si sa adunam in jurul revistei persoane care doresc sa contribuie nu doar la cresterea revistei, cit mai ales la fenomenul SF&F din Romania. Si tot impreuna vom incerca sa facem din aparitia Gazetei SF o constanta. Cat priveste a doua intrebare, imi permit sa reiau ideea prezentata mai devreme. Gazeta SF s-a remarcat intotdeauna ca o revista care publica indeosebi debutanti si cred ca ar trebui in continuare sa faca acelasi lucru, fara a-i neglija ori indeparta pe scriitorii consacrati. Acestia din urma constituie niste exemple demne de urmat, iar prezenta lor in paginile virtuale ale revistei este absolut necesara. Fara busole nu exista nici directii de urmat. Vom incerca asadar sa ridicam stacheta si sa le oferim un feedback in special celor care trebuie sa-si imbunatateasca scriitura pentru a aparea in Gazeta SF. Vom incerca sa fim nu doar o rampa de lansare, ci si un loc in care scriitorii deja publicati sa se intoarca de fiecare data cu drag.